Belgianul Emanuel van der Mensbrugghe este noul negociator-sef al Fondului Monetar International in relatia cu Romania, el inlocuindu-l pe croatul Neven Mates, care si-a incheiat mandatul de patru ani.
Van der Mensbrugghe, care are experienta in Ucraina si Letonia, urmeaza sa faca prima vizita la Bucuresti in calitate oficiala intr-o misiune programata pe 19 iulie.
Pana atunci, Consiliul Directorilor FMI are pe agenda de miercuri discutarea cererii inaintate de autoritatile romane privind incheierea unui nou acord, de tipul precautionary stand-by, precum si a raportului periodic de evaluare intocmit de o echipa a institutiei privind perspectivele macroeconomice.
In urma unei analize detaliate din luna aprilie, directorii FMI au convenit ca un nou acord ar fi justificat, in ciuda eficientei scazute a programelor din anii '90, in principal la capitolul reformelor structurale.
Romania are mare nevoie de acordul cu Fondul pentru intarirea credibilitatii privind politicile de stabilitate macroeconomica in fata Uniunii Europene.
Chiar daca acordul a fost negociat de un guvern care isi incheie mandatul pana la sfarsitul acestui an, programul economic care se intinde pe urmatorii doi ani ar urma sa asigure continuitatea necesara in perspectiva integrarii in UE, prin stabilirea unor tinte clare de atins privind principalii indicatori macroeconomici. Acestea inseamna in esenta consolidarea tendintei de dezinflatie, pana la un nivel cat mai scazut cu o singura cifra, o politica fiscala stricta, care sa asigure intre altele rezerve pentru finantarea reformelor in sistemul de pensii si de sanatate, precum si o crestere economica stabila.
Principalele obiective ale programului, cu o durata de 24 de luni, sunt reducerea deficitului de cont curent, in acest an, la 5,5% din PIB, fata de 5,8% din PIB anul trecut, precum si diminuarea ratei inflatiei de la 14,1% la 9% in acest an. Inflatia ar urma sca scada la 6% anul viitor si la 4% in anul 2006.
De asemenea, memorandumul stabileste ca obiective obtinerea unei cresteri economice de 5% in urmatorii ani si un deficit bugetar de 2,1% din PIB in acest an, fata de 2,4% din PIB in 2003. Rectificarea bugetara fata de tinta din lege de 3% deficit urmeaza sa fie definitivata in cursul acestei luni pe seama incasarilor peste asteptari.
Ministrul Finantelor Publice, Mihai Tanasescu, si guvernatorul BNR Mugur Isarescu au trimis in urma cu zece zile la Washingoton scrisoarea de intentie privind incheierea noului acord, in care sunt reluate angajamentele Romaniei de a mentine stabilitatea macroeconomica, a accelera reformele structurale, mai ales in sectorul energetic, precum si de a finaliza marile privatizari ramase
Mihai Tanasescu a declarat, recent, ca toate preconditiile prevazute pentru aprobarea acordului au fost indeplinite, astfel incat discutia de miercuri din boardul institutie ar trebui sa se incheie fara surprize. Oficiali ai Fondului au transmis insa semnale de ingrijorare privind nivelul ridicat al cresterii salariilor, atat in lei, peste rata inflatiei, cat si in valuta, pe seama stabilitatii cursului leului.
Calculat in euro, salariul mediu net pe economie la nivelul lunii mai a inregistrat o crestere de 2% fata de inceputul anului, respectiv de 13% fata de aceeasi luna a anului trecut. Cresterile salariale, inclusiv in sectorul bugetar, alimenteaza o cerere de consum puternica, incompatibila cu angajamentul autoritatilor de a frana expansiunea deficitului de cont curent, pana la 5,5% din PIB.
Iar daca finantarea unui deficit chiar mai mare este in buna parte asigurata din investitii straine, precum si din incasari din vanzarea unui sfert din actiunile BCR, cererea de consum risca sa preseze in cele din urma in directia unor majorari de preturi care sa ameninte tinta de inflatie si tendinta de de scadere a dobanzilor.
Pe de alta parte, FMI se arata increzator in cursul tranzactiilor privind privatizarea companiei nationale Petrom, precum si a celor doua societati de distributie a energiei electrice Electrica Banat si Dobrogea, care ar trebui sa se incheie pana la sfarsitul acestei luni. Bucurestiul se angajase la Bruxelles sa finalizeze privatizarea Petrom pana la sfarsitul lunii iunie, insa termenul de 31 iulie a fost confirmat recent si de Banca Mondiala.
Noul acord prevede ca Romania poate atrage de la FMI fonduri de circa 362 milioane de dolari, dar numai in cazul unor crize economice neprevazute.
Prima revizuire a acordului va avea loc la sfarsitul lunii iulie, atunci cand vor fi disponibile si primele date preliminare privind evolutia indicatorilor macroeconomici in prima jumatate a anului. Raportul echipei FMI va fi discutat in board-ul institutiei in luna septembrie sau la inceputul lunii octombrie.
Consultarile pe marginea articolului patru din statutul Fondului (perspective macroeconomice si stabilitatea la acest capitol) au avut loc in luna februarie a acestui an, cand s-au aflat la Bucuresti doua misiuni ale FMI.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
