Reducerea cotei unice de la 16% la 10%, impozitarea veniturilordin jocurile de noroc, stimularea angajărilor în rândul persoanelordin categoriile defavorizate prin scutirile de taxe pentru oanumită perioadă şi scutirea de penalităţi a firmelor care îşiachită datoriile până la sfârşitul anului reprezintă principalelemăsuri anticriză pe care reprezentanţii companiilor membre înAlianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) le vorprezenta Guvernului Boc.
"România este o insulă cu o cotă de impozitare de 16%, înconjuratăde ţări care practică impozitări în jurul valorii de 10%", a spusDan Matei Agathon, purtătorul de cuvânt al ACPR. Reprezentanţiipatronatelor nu au putut preciza ieri care ar fi impactul bugetarpe care l-ar avea reducerea cotei unice la 10%, dar au spus căaceastă măsură, deşi ar putea aduce o scădere a veniturilor labuget pe termen scurt, ar putea stimula investiţiile străine înRomânia.
Potrivit unui calcul al ZF pe baza datelor de la Ministerul deFinanţe, anul trecut, la o cotă unică de 16%, statul a încasat 31,8mld. lei (7,5 mld. euro) din impozitarea profiturilor companiilor,a salariilor şi a veniturilor. Dacă s-ar fi aplicat o cotă deimpozitare de 10%, veniturile la bugetul statului s-ar fi diminuatpână la 4,73 mld. e euro.Totuşi, specialiştii în fiscalitate spuncă nu cota de 16% ar fi principalul impediment pentruinvestitori.
"Nu cred că reducerea cotei unice ar stimula investiţiile sau arreduce munca la negru. Nu de impozitul de 16% sunt alungaţiinvestitorii din România, ci de instabilitatea legislativă, debirocraţia excesivă sau de legea care este interpretată după cumvrea organul de control", a spus Karina Nicolau, managing partnerîn cadrul firmei KG audit & accounting.
O altă soluţie pentru creşterea veniturilor la buget propusă depatroni este impozitarea veniturilor din jocurile online, întrucâtîn fiecare an în România 500 de milioane de euro sunt cheltuitepentru jocurile pe internet, sumă care nu este impozitată.
"Firmele care deţin site-urile de jocuri online au, de regulă,sediul în state precum Nepal (în sudul Asiei- n.red.). Putem să-ichemăm pe reprezentanţii lor şi să le spunem că în ţările din UE seîncearcă o interzicere a pariurilor online şi să le spunem că oriplătesc impozite la fel ca şi cei care organizează pariurisportive, ori să-şi mute sediul în România şi să fie impozitaţi cafirmele locale", a adăugat Agathon. Măsura propusă se extinde şi laimpozitarea jucătorilor care participă la astfel de jocuri, careînsă ar fi imposibil de aplicat, spun reprezentanţii companiilorcare organizează jocuri de noroc.
"Impozitarea jocurilor de noroc online ar putea fi o măsură destulde greu de aplicat şi nu ştiu cum s-ar putea realiza acest lucrudin punct de vedere tehnic. Spre exemplu, în cazul cazinourilor,pentru fiecare client care a câştigat ar trebui să existe unangajat care să-l urmărească în permanenţă, lucru imposibil derealizat şi care ar distruge conceptul de distracţie promovat deastfel de companii", susţine Valentin Tucă, managing director alcompaniei Queen Investment, care deţine cazinoul de lux CasinoPalace din Bucureşti. El a mai precizat că impozitarea jucătorilorse face în cazul cazinourilor şi prin unele măsuri deja aplicate destat, cum ar fi impozitul la mese, pe care un cazinou îl plăteşteanticipat.
"Anul trecut, la Casino Palace, din veniturile de 15 milioane deeuro, o treime am plătit la stat din taxe şi impozite, dar amreuşit să rămânem pe profit. Anul acesta, am intrat într-un procesde restructurare şi suntem susţinuţi de acţionari", spune Tucă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
