În loc să insiste pe acest brand deja asimilat la nivelinternaţional, oficialii Ministerului Turismului şi DezvoltăriiRegionale susţin că promovarea în străinătate a României nu implică"exploatarea legendei lui Dracula", pentru că cercetarea de brandrealizată a reliefat că cele mai "competitive produse turistice"sunt circuitele culturale, turismul rural, cel activ, turismulbalnear şi cel de tip city-break.
Ignorarea brandului Dracula vine însă în contextul în care turiştiistrăini identifică România cu acest brand şi, mai mult decât atât,alte ţări au ales să împrumute brandul românesc pentru a câştigamilioane de euro.
În noianul de informaţii despre diverse destinaţii turisticeinternaţionale, puţine ţări se pot diferenţia prin locuri saumomente din an unice, legate de preocupările locuitorilor dinţările dezvoltate. Astfel, în Spania în timpul verii atracţiilesunt cursa de tauri de la Pamplona sau bătaia cu roşii, Octoberfestdin Germania, Carnavalul de la Veneţia sau lansarea BeaujoleaisNouveau (un vin) în fiecare toamnă în Franţa.
Dacă România se promovează cu "Explore the Carpathian garden",egiptenii cheamă turişii la Cairo într-un parc de distracţii încare se găseşte castelul lui Dracula.
Şi alte capitale folosesc mitul lui Dracula, mai ales cu ocaziasărbătorii de Halloween. Publicaţii internaţionale precum TheGuardian au atras atenţia asupra faptului că România nu ştie săvândă brandul Dracula, mai ales într-o perioadă în care totOccidentul a fost cuprins de febra Halloweenului, ce pune accent pemiturile cu vampiri şi implicit pe cel al lui Dracula.
Cu toate acestea, chiar şi fără promovare în străinătate,folosirea brandului Dracula de Halloween s-a văzut în businessurileoperatorilor privaţi români din turism, care au sărbătoritevenimentul.
"Încasările pub-ului au crescut cu 20% în ziua de Halloween faţă deo zi normală. Evenimentul acesta a luat o amploare mai mare decâtmă aşteptam, nu am avut suficiente locuri la câte solicitări amprimit", a declarat Remus Nica, proprietarul The Vintage Pub, cu ocapacitate de 160 de locuri şi care este amplasat în centrul vechial Bucureştiului.
Şi unele companii aeriene s-au folosit de ziua de Halloween şi demitul lui Dracula pentru a atrage mai mulţi clienţi. Spre exemplu,compania aeriană Carpatair a derulat în perioada 12 octombrie- 2noiembrie o campanie numită Weekend de Halloween în Transilvania,prin care a adus în ţară peste 200 de turişti străini din Italia şiGermania.
Majoritatea turiştilor au ales să stea trei zile în România,principalele destinaţii vizitate fiind Castelul Bran şi oraşulmedieval Sighişoara. "Destinaţiile promovate şi preţurile atractiveau fost suficient de puternice pentru a-i aduce pe turiştii străiniîn zona Sighişoarei şi a Branului", a declarat Paula Ardelean,vicepreşedintele companiei aeriene.
Turiştii străini au venit în România deşi nu s-a organizat niciunfestival special dedicat lui Dracula. Totuşi, un astfel defestival, numit Dracula Fest, se organizează în august în comunaArefu din judeţul Argeş - în care se află cetatea Poienari,reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş (cunoscut de străini caDracula) - de către Primăria Arefu, dar care nu are niciun sprijinde la Ministerul Turismului.
"Festivalul atrage un număr nesemnificativ de turişti pentru că nueste promovat în afara comunei. A trebuit să cerşim bani de ladiferite companii private pentru a organiza festivalul lui Dracula,aflat la cea de-a doua ediţie, pentru că nu avem niciun sprijin dinpartea Ministerului Turismului", a spus Pavel Bârlă, viceprimarulcomunei Arefu din judeţul Argeş.
El a mai precizat că primăria a alocat din bugetul propriu în jurde 2.300 de euro şi că nu ar fi putut să organizeze un festival deo amploare mai mare şi mai comercial cu aceşti bani.
"Nu ne ajută nimeni cu nimic. Nu ştiu ce promovează MinisterulTurismului, dar pe Dracula nu îl promovează deloc", a spus el,adăugând că festivalul se face în august pentru că a ţinut cont căîn această perioadă din an a venit pentru a doua oară la domnieVlad Ţepeş.
Cetatea Poienari (sau a lui Vlad Ţepeş) trebuie restaurată, avândîn vedere că "scările stau aproape să cadă", după cum spuneviceprimarul. "Anul acesta cetatea va intra într-un program derenovare cu fonduri europene", a spus el. Astfel că cetateaPoienari nu atrage nici pe departe la fel de mulţi turişti precumCastelul Bran, cunoscut de străini ca fiind al lui Dracula (dinromanul lui Bram Stoker). Şi reprezentanţii primăriei Bran susţincă nu se organizează niciun festival Dracula pentru că nu existăsusţinere din partea nimănui.
Dar MDRT susţine însă că nu a primit nicio cerere din parteaacestor comune.
"MDRT nu promovează pe plan internaţional manifestări cu caracterlocal precum Dracula Fest de la cetatea Poienari sau Nopţile luiDracula de la castelul Corvinilor, însă poate sprijini, la cererearesponsabililor locali, organizarea unor astfel de evenimente", autransmis oficialii MDRT.
Mai mult, ei au precizat că pentru a "vinde" un astfel de produsturistic, care să implice un festival, acesta trebuie creat, testatşi manageriat într-un efort care implică autorităţi publice locale,hotelieri şi tour-operatori.
"În lipsa unei manifestări coerente şi de amploare, MDRT nu poateangaja fonduri pentru promovare internaţională pentru festivalurial căror impact este minim din cauza resurselor financiare şilogistice limitate pe care responsabilii şi beneficiarii locali leantrenează pentru un astfel de demers", potrivit MDRT.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
