Lucrarile la proiectul imobiliar Esplanada ar putea incepe in primavara anului viitor, dupa ce va fi semnat contractul cu compania multinationala Trigranit, cea care va dezvolta proiectul, potrivit ministrului delegat pentru lucrari publice Laszlo Borbely.
"Suntem in faza in care vom avea, in termen de o saptamana, un consultant financiar si un consultant juridic. Am discutat despre proiect cu Primaria Generala a Municipiului Bucuresti, pentru ca doar cu Primaria puteam sa derulam proiectul Esplanada, iar o echipa mixta discuta si negociaza", a spus Borbely. El a adaugat ca, potrivit calendarului, pana in martie 2006 trebuie finalizate toate procedurile, dupa care proiectul va fi predat Primariei, care va duce mai departe constructia.
"Ne dorim ca dupa finalizarea proiectului sa rezulte un cartier emblematic pentru Bucuresti. Se poarta discutii pentru a include in proiect si cladirea Bibliotecii Nationale, insa pentru aceasta va trebui sa organizam, probabil, o noua licitatie", a declarat Borbely, care a participat ieri la conferinta de prezentare a programului de dezvoltare a municipiului Bucuresti.
Trigranit a castigat licitatia pentru proiectul de parteneriat public-privat si va participa la finantarea lucrarilor cu pana la 800 de milioane de euro. Oficialii companiei estimeaza ca lucrarie vor dura intre 5 si 7 ani.
Ansamblul Esplanada va avea o suprafata totala de 700.000 de metri patrati, ce va cuprinde spatii de birouri, comerciale sau rezidentiale, dar va avea si o componenta culturala, materializata in muzee si spatii de recreere. Administratia publica va beneficia de o suprafata de 30.000 de mp, iar alte 30.000 mp vor fi destinate activitatilor de recreere, sportive si culturale.
Realizat pe mai multe niveluri supra si subterane, cu o valoare estimata la aproape un miliard de euro, proiectul va cuprinde constructii cu inaltime maxima de 20 de etaje.
Terenul pe care va fi dezvoltat proiectul, aflat in proprietatea Ministerului Transporturilor, are o suprafata de peste 107.000 mp si este delimitat de strazile Unirii, Octavian Goga, Nerva Traian si Mircea Voda.
Primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu s-a aratat nemultumit de faptul ca in Bucuresti nu exista cladiri emblematice, pe care turistii straini sa le asocieze cu Bucurestiul, in afara cladirii Palatului Parlamentului, considerata de premier ca fiind un kitch din punct de vedere arhitectural. El a adaugat ca un astfel de proiect este Esplanada.
"Sunt suparat ca emblema orasului a ajuns sa fie unul dintre monumentele reprezentative din perioada comunista si imi pare rau ca Palatul Parlamentului - cu un stil arhitectonic complet depasit, care nu avea ce sa caute in Bucurestiul anilor ''80 - a ajuns sa devina o cladire-simbol pentru vizitatorii straini care nu pot fi dusi in alta parte", a spus Tariceanu, care a participat si el la manifestarea organizata de Primaria Capitalei. Premierul a declarat ca prioritar pentru Bucuresti este modernizarea soselei de centura, dupa care s-ar crea premisele pentru dezvoltarea echilibrata a Capitalei in toate cele patru puncte cardinale.
Un alt obiectiv de realizat pana in 2008 este, in viziunea premierului, dezvoltarea retelei de transport subteran, prin inlocuirea tuturor trenurilor vechi.
Alte proiecte de dezvoltare urbanistica mentionate de Tariceanu se refera la refacerea stadionului Lia Manoliu, complex ce va cuprinde si o noua sala polivalenta, si construirea a opt spitale de urgenta regionale pana in 2008, dintre care unul in Bucuresti.
La randul sau, consilierul prezidential Theodor Stolojan a propus amenajarea unor parcari la statiile terminale de metrou, dupa modelul altor metropole occidentale. El a mai spus ca, pentru facilitarea traficului dinspre centru catre soseaua de centura ar trebui proiectate artere sub forma unor spite, care sa nu fie semaforizate si sa contribuie la fluidizarea traficului spre iesirea din Bucuresti.
Scheele: Bucurestiul arata ca o insula
"Bucurestiul nu este o insula, desi cateodata arata ca o insula datorita starii drumurilor de la iesirea din oras si a starii soselei de centura. Bucurestiul va fi o capitala a unui stat comunitar in putin mai mult de 400 de zile, iar orasul are nevoie de mai mult decat un plan de dezvoltare", a apreciat Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti. Cele mai importante aspecte pe care municipalitatea trebuie sa le rezolve sunt, in opinia lui, cele ale traficului, poluarii, insuficienta spatiilor de parcare, reabilitarea cladirilor istorice si finalizarea unor imobile a caror constructie a fost initiata. "Bucurestiul va trebui sa devina o capitala care sa isi merite statutul de capitala europeana, iar acest lucru nu se va intampla peste noapte. Uniunea Europeana pune la dispozitia Romaniei fonduri, insa acestea trebuie atrase prin proiecte coerente", a adaugat Scheele.
Problema Capitalei - infrastructura stradala
Primarul general al Capitalei Adriean Videanu a declarat ieri ca principalele probleme pe care trebuie sa le rezolve administratia locala in perioada urmatoare sunt legate de modernizarea infrastructurii stradale, marirea numarului de locuri de parcare, fluenta traficului si poluare. "Primul pas pentru inlaturarea problemelor de trafic este inchiderea inelului principal, astfel incat in zona centrala sa se evite generarea de ambuteiaje pe arterele care duc spre centru", a declarat Videanu. Primaria a prezentat un program de dezvoltare urbanistica ce cuprinde 35 de proiecte cu o valoare ce depaseste 5,6 miliarde de euro. Realizarea canalului Bucuresti - Dunare, un aeroport in sudul orasului, pasajul de la Basarab si mansardarea blocurilor sunt doar cateva din cele 35 de proiecte pe care le propune municipalitatea Bucurestiului pana in 2008. "Municipalitatea Bucurestiului se bucura de o credibilitate buna pe pietele financiare, ceea ce ii va permite sa isi gaseasca singura resursele pentru sustinerea dezvoltarii orasului, fara a mai depinde exclusiv de guvern", a explicat Videanu. El a mai spus ca au fost identificate 22 de posibile locatii in zona centrala pentru construirea de parcari subterane. Pentru demararea cat mai rapida a lucrarilor pentru proiectele imobiliare, Videanu a precizat ca se va incerca organizarea simultana de licitatii atat pentru prezentarea proiectelor, cat si pentru constructie. marius.anton@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
