ZF 24

Salt spectaculos în luna iulie în absorbţia fondurilor europene. În iulie au intrat în România peste 700 mil. euro, bani nerambursabili

Foto Shutterstock

Foto Shutterstock

Autor: Iulian Anghel

01.08.2013, 00:05 5635

Rata de absorbţie a fondurilor UE (sumele decontate României în contul lucrărilor efectuate în cadrul proiectelor dezvoltate cu fonduri nerambursabile) a crescut spectaculos în luna iulie când au intrat în România peste 700 mil. euro, sumă aproape egală cu tot ce a atras România ca rambursări în primele şase luni ale anului şi mai mare decât tot ce a primit în 2012.

Este o veste foarte bună pentru economie, dar şi pentru bugetul consolidat care acum plăteşte din sume proprii sau din împrumuturi la Trezorerie cheltuielile decontate de beneficiarii de fonduri europene.

Potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Fondurilor Europene, de la 30 iunie până la 26 iulie României i-au fost rambursate de la UE 723 mil. euro, în vreme ce sumele totale rambursate în primele şase luni ale anului au fost de 735 mil. euro. Astfel, până la 26 iulie, rata de rambursare a ajuns la 19,1% (3,67 mld. euro din totalul celor 19,2 mld. euro puse la dispoziţia României între 2007 şi 2013 pentru fondurile structurale), de la 15,3% în iunie.

De la începutul anului în România a primit ca rambursări de la UE 1,46 mld. euro, cu 329 mil. euro mai mult decât în întreaga perioadă a anului trecut când României i-au fost rambursate fonduri de 1,13 mld. euro.

Absorbţia înregistrată în iulie este cea mai mare înregistrată într-o singură lună, de când România primeşte fonduri structurale nerambursabile de la UE.

Dacă trendul se menţine în lunile ce vin, atunci şi bugetul consolidat va avea de câştigat pentru că, pe fondul ratei de absorbţie scăzute, cheltuielile statului cu proiectele cu fi­nan­ţare nerambursabile au fost reduse, în primele şase luni din an, cu 19% faţă de aceaşi perioadă a anului trecut, la 5,2 mld. lei (1,1 mld. euro). Sumele cheltuite din bugetul con­solidat cu proiectele UE trebuie recuperate de la Bruxelles pentru că, dacă nu sunt, ele intră în calcului deficitului bugetar. Pe fondul absorbţiei modeste din prima parte a anului, astfel de cheltuieli au fost reduse tocmai pentru a nu pune în pericol de­ficitul.

Ministrul fondurilor eu­ropene Eugen Teodo­rovici spune că în discuţiile cu FMI a fost acceptat ca o sumă de 3 mld. lei să nu fie luată, la finele anului, în calculul deficitului bugetar, dacă nu cumva aceşti bani nu s-au întors în buget ca rambursări de la UE.

„Lucrurile au început să se îndrepte spre normalitate. Ei (FMI şi UE – n.red.) au spus încă de lunile trecute că vor veni în vară şi, dacă lu­crurile merg, vor accepta o flexibilizare. Au acceptat-o acum şi este un lucru foarte bun. Nu mai trebuie să tă­iem din finanţare în noiem­brie - decembrie, ca nu cumva aceşti bani să fie calculaţi la deficit pentru că îi primim în lunile viitoare.“

În vreme ce valoarea rambursărilor se îmbunătă­ţeşte, cea a declaraţiilor de cheltuieli transmise Comisiei Europene (sumele cerute în baza facturilor prezentate) a crescut în iulie cu 384 mil. euro. De la începutul anului până la 26 iulie, totalul cererilor de rambursate a fost de 1 mld. euro (20,4%). Aici situaţia este mai complicată pentru că România trebuie să trimită doar pe parcursul acestui an cereri de rambursare de 6,5 mld. euro.

Tot ce nu trimite până la această sumă poate fi pierdut, dacă regulile UE nu se schimbă, în cadrul procedurii de dezangajare automată de fonduri (tot ce nu ceri să ţi se ramburseze în baza cheltuielilor efectuate, într-o perioadă anume stabilită, se întoarce la bugetul UE).

Guvernul a decis marţi la rectificarea bugetară să mute aproape 1 mld. de lei din banii destinaţi proiectelor dezvoltate cu banii UE de la Ministerul Transporturilor spre Ministerul Dezvoltării. Practic, Guvernul a mutat sume destinate unor proiecte derulate prin Ministerul Transporturilor, dar care aveau puţine şanse să avansez spre proiecte derulate de Ministerul Dezvoltării (care gestionează Programul Operaţional Regional, cel mai avansat din punctul de vedere al absorbţiei) care se mişcă mult mai repede, putând, aşadar, să fie recuperate de la Comisia Europeană.

Eugen Teodorovici spune că avem de-a face cu o flexibilizare, pentru că nu are rost să blochezi bani în buget pe proiecte care nu avansează. Însă, spune el, niciun proiect nu rămâne fără finanţare, ci banii vin pe măsură ce este nevoie de ei.

Tot marţi Guvernul a aprobat încă un împrumut de la Trezorerie de 900 mil. lei pentru a pune la dispoziţia Autorităţilor de Management ale programelor operaţionale lichidităţi pentru efectuarea de plăţi către beneficiarii de fonduri UE. De la începutul anului au fost aprobate mai multe astfel de împrumuturi care însumate depăşesc 2 mld. lei, dar astfel de artificii funcţionează dacă şi absorbţia funcţionează - ele sunt menite doar să acopere un gol temporar de lichiditate şi nu pot suplini lipsa rambursărilor.

Teodorovici, care a afirmat la începutul mandatului că va atrege în acest an peste 6 mld. euro de la UE, spune acum că, în privinţa absorbţiei, lucrurile se îndreaptă spre direcţia normală, iar piaţa a avut reacţii bune la noile măsuri şi norme leguislative decise de minister pe zona fondurilor europene şi care acum îşi văd efectele în creşterea ratei absorbţiei.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 1.08.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO