Instalat la conducerea FMI in toamna lui 2007, francezulDominique Strauss-Khan, 60 de ani, vine la Bucuresti la sfarsitullunii pentru a da un impuls autoritatilor sa continue reformele lacare s-au angajat prin acordul stand-by incheiat in urma cu aproapeun an.
Prezentat initial drept o "centura de siguranta", imprumutul dela FMI a devenit in toamna trecuta un instrument vital de finantarea deficitului bugetar al Romaniei, prin derogare de la practicastandard a Fondului.
Din cauza crizei politice de anul trecut, Romania a acumulatintarzieri la majoritatea proiectelor legislative si derestructurare a sectorului public, insa FMI a uimit prin bunavointamanifestata, trimitandu-si expertii la Bucuresti chiar si candacestia nu aveau interlocutori cu puteri legale depline.
Bucurestiul a incasat aproape doua treimi din banii negociati cuFMI, insa reformele avanseaza foarte greu, astfel ca presedinteleTraian Basescu a invocat recent riscul contractarii unui nouimprumut la sfarsitul anului pentru acoperirea facturiisociale.
Potential candidat la prezidentialele din Franta in 2012,Strauss-Khan vine in Romania intr-o perioada in care FMI aredevenit o institutie importanta in finantele internationale.Totusi, Comisia Europeana nu accepta interventia Fondului insprijinirea vreunui membru al zonei euro, cum este Grecia. Dintretarile din regiune membre ale UE, doar Ungaria, Romania si Poloniaau apelat la o forma de sprijin din partea FMI pentru a traversacriza, insa in prezent doar autoritatile romane continua saimprumute bani de la Washington.
Ungaria se finanteaza de pe piata, desi FMI a anuntat lunatrecuta ca ii pune la dispozitie 1,6 mld. euro din imprumutularanjat in 2008, in conditiile in care guvernul de la Budapesta aindeplinit masurile convenite de reducere a vulnerabilitatiloreconomice ale tarii.
La randul sau, Bulgaria nu a mai imprumutat bani de la FMI din2007 si s-a limitat la consultari cu expertii Fondului, care ingeneral au apreciat orientarile de politica fiscala ale guvernuluide la Sofia, insa au recomandat reforme structurale.
Bucurestiul a fost inclus de putine ori in itinerariul sefilorde mari institutii financiare internationale.
Daca Michel Camdessus a venit in Romania ca sef al FMI in 1994,succesorul sau Horst Kohler a ajuns la Bucuresti abia dupa ce aparasit functia de la Washington, venind in 2007 in calitate depresedinte al Germaniei. El mai fusese in Romania in 1999 capresedinte al BERD.
Datorita investitiilor de peste 4 mld. euro pe care BERD le-afacut in Romania, sefii acestei institutii au venit cel mai des laBucuresti, Kohler fiind urmat de Jean Lemierre, iar anul trecut denoul presedinte Thomas Mirow. Presedintele Bancii CentraleEuropene, Jean-Claude Trichet, a venit o singura data la BNR, intoamna lui 2004. In 2000, el mai vizitase Bucurestiul ca guvernatoral Bancii Frantei.
Dintre marile grupuri bancare internationale, au venit laBucuresti in ultimii ani sefii ING, Société Générale, UniCredit sauLa Caixa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
