Numărul de salariaţi din economie a revenit la finele lunii martie la nivelul de dinainte de creşterea TVA (iulie 2010), la 4,25 milioane de persoane, semn că piaţa muncii a reuşit să se redreseze abia după 21 de luni de când Guvernul a decis majorarea TVA de la 19 la 24%.
Decizia de majorare a TVA a Guvernului a avut ca scop creşterea veniturilor la bugetul de stat, într-un an în care prognoza de creştere a PIB-ului era de 1,5%, însă efectul acestei măsuri a dus economia în declin, în 2010 România având o scădere de 1,6% a PIB-ului.
În iulie 2011, efectivul de salariaţi din economie era de 4,24 milioane, după ce TVA de 24% a determinat o scădere de peste 16.000 de angajaţi faţă de luna precedentă.
Oamenii de afaceri nevoiţi să facă restructurări în această perioadă nu sunt prea optimişti nici în ceea ce priveşte evoluţia economiei în a doua parte a anului şi nu cred că numărul de locuri de muncă nou-create va creşte foarte mult în următoarea perioadă.
"Nu am făcut restructurări atunci când Guvernul a decis majorarea TVA, dar vânzările au scăzut drastic şi am redus marja de profitabilitate pentru a putea merge mai departe cu acelaşi număr de angajaţi. Situaţia nu s-a îmbunătăţit, din contră, anul acesta este primul an în care mă gândesc serios la restructurări", a spus Florin Rizea, directorul general al Meda Prod 98, unul dintre primii 20 de producători de mezeluri de pe piaţa locală. Rizea conduce o afacere care a încheiat anul trecut cu un rulaj de 24 de milioane de euro şi care are în prezent peste 460 de angajaţi. "Am făcut reduceri de personal şi în 2012, iar bugetul pentru anul acesta prevede 30 de posturi mai puţin, pe fondul scăderii consumului şi al creşterii nivelului de cheltuieli operaţionale. Am reuşit să restructurăm compania înainte de creşterea TVA în 2010, am adoptat măsuri care au urmărit reducerea costurilor, însă aceste măsuri, deşi au fost benefice, nu au reuşit să menţină profitabilitatea companiei la nivelul anterior. Am făcut disponibilizări, dar în acelaşi timp am crescut, în 2010, cu 5,5%, în medie, salariile angajaţilor rămaşi", a spus Constantin Turdorache, directorul general al Sarantis, proprietarul producătorului de cosmetice Elmiplant.
Cu toate că România are o rată scăzută a şomajului comparativ cu alte state europene (de 4,7%, faţă de 24,1% în Spania, 10,1% în Polonia sau de 10,2% - rata medie a şomajului în UE), numărul de şomeri raportat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă nu îi reflectă şi pe cei care au ieşit din perioada de indemnizare şi care nu mai vor să se înscrie în evidenţele autorităţilor. Numai în 2010 aproape 600.000 de şomeri au ieşit din statistici doar pentru că nu şi-au reînnoit cererile de noi locuri de muncă la agenţiile pentru ocupare şi nu mai apar astfel în evidenţele oficiale.
Din februarie anul 2011 şi până în prezent, numărul de salariaţi din economie a crescut încontinuu, cu câteva zeci de mii de persoane pe lună, însă această revenire a pieţei muncii în statistici nu se reflectă însă şi în unele sectoare de activitate.
În ultimul an (martie 2011 - martie 2012) numărul de salariaţi din economie a crescut cu peste 140.000 de persoane, tot mediul privat - în special industria - făcând mai multe angajări decât concedieri.
"Creşterea TVA a afectat performanţa economică a companiei, pentru că puterea de cumpărare a populaţiei a fost limitată şi nu a ţinut pasul cu inflaţia. Fără legătură directă cu creşterea TVA, anul trecut am disponibilizat 150 de angajaţi pentru îmbunătăţirea indicatorului «productivitatea muncii», însă în paralel am angajat alte 150 de persoane pentru extinderea activităţii", a spus Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola Bacău, unul dintre primii zece procesatori de carne de pe piaţa locală.
Horoi, care controlează un business de 119 milioane de euro şi peste 2.500 de angajaţi, spune că, deşi creşterea afacerii pe care o conduce a fost mai redusă, a încercat să menţină numărul de angajaţi.
"Deşi am avut în 2010 o creştere a activităţii de 27%, iar în 2011 de 11%, resursa umană s-a conservat. Vom continua să facem noi angajări anul acesta pentru că avem un plan de extindere a magazinelor şi sunt în continuare optimist faţă de evoluţia economiei locale în a doua parte a anului, mă îngrijorează mai mult evoluţia economiei la nivel global", a mai spus Horoi.
Piaţa muncii mai are încă de recuperat încă peste 550.000 de joburi "şterse" de anii de criză, perioadă în care consumul a scăzut cu peste 20% din cauza reducerii puterii de cumpărare a populaţiei. În ultimul an însă, în sectorul industriei (care concentrează cei mai mulţi angajaţi din mediul privat, peste 1,2 milioane de persoane) s-au înregistrat cu peste 41.700 de salariaţi mai mult, urmat de cel al construcţiilor, unde s-au făcut peste 32.000 de noi angajări, şi de cel al comerţului, unde efectivul de personal a crescut cu aproape 30.000 de persoane. La polul opus a stat însă evoluţia numărului de angajaţi de la stat, unde noile angajări au fost blocate şi anul trecut din nevoia reducerii de costuri (s-a menţinut politica "o angajare la şapte plecări"). Din administraţie publică, educaţie, sănătate şi asistenţă socială au dispărut peste 36.000 de salariaţi de pe statele de plată.
Ce ar trebui să facă Guvernul pentru a încuraja crearea de noi locuri de muncă?
Odată cu începerea campaniei electorale, politicienii au început deja să propună măsuri prin care promit să creeze noi locuri de muncă, dacă vor ajunge la guvernare. Spre exemplu, programul USL de guvernare pe patru ani are în vedere crearea unui milion de noi locuri de muncă, reducerea CAS cu 5% şi creşterea salariului minim pe economie de la 700 la 800 sau 840 de lei brut/lună.
"Guvernul ar trebui să gestioneze mult mai atent fondurile de care dispune, pentru că în continuare se fac cheltuieli şi investiţii neproductive. Singura măsură, în opinia mea, care ar putea avea un efect pozitiv asupra mediului de afaceri este revenirea TVA la nivelul de 19% şi reducerea TVA-ului la alimente pentru ca populaţia să-şi recapete încrederea în evoluţia economiei şi să crească consumul", a mai spus Tudorache. În opinia sa, este dificil de evaluat o evoluţie pozitivă a economiei în a doua parte a anului, având în vedere impredictibilitatea mediului economic din zona euro şi volatilitatea cursului de schimb. În prezent, Sarantis are 307 angajaţi, cu aproape 80 mai puţini decât perioada 2008 - 2009, ani în care compania a raportat cele mai bune rezultate financiare.
Şi Florin Rizea de la Meda Prod 98 se arată pesimist vizavi de măsurile propuse de guvernanţi, susţinând că "intenţiile lor sunt oricum altele".
"Nu există o măsură care să ne ajute imediat, ci există un plan întreg de măsuri. Marile probleme de cash-flow pot fi rezolvate uşor prin măsuri precum încasarea TVA la facturare, ca să nu ne mai finanţăm cu ajutorul creditelor la dobânzi mari", a mai spus Rizea.
Diferenţele statistice "nu trebuie să surprindă"
Foştii miniştri ai finanţelor şi ai muncii din Guvernul Ungureanu au constatat că există contradicţii uriaşe în ceea ce priveşte indicatorul despre numărul de salariaţi din economie, în funcţie de rapoartele întocmite de diferite instituţii. Opt instituţii s-au reunit în luna martie într-o şedinţă pentru a vorbi despre o corelare a bazelor de date în aşa fel încât să se afle numărul exact de salariaţi din ţară, după 22 de ani de când România a intrat în capitalism. Nu se ştie însă dacă acest proiect a avansat sau dacă se va mai realiza.
Oficialii nu au putut oferi niciodată explicaţii prin care să justifice incoerenţa statisticilor, pentru că bazele de date ale instituţiilor publice nu comunică între ele. Aşa s-a ajuns în situaţia în care la o populaţie ocupată de 10 milioane de persoane să existe doar 4,2 milioane de angajaţi.
În alte statistici se precizează că în economie ar fi 5 sau 6 milioane de angajaţi. De asemenea, nimeni nu monitorizează numărul de români care lucrează în străinătate, ci doar se estimează că ar fi circa 3 milioane de români care lucrează în alte state.
De altfel, chiar Institutul Naţional de Statistică a dat recent o precizare prin care informa că diferenţa dintre indicatorii legaţi de populaţie, de exemplu, calculaţi în urma recensământului şi cei din baza de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor "nu trebuie să mai surprindă pe nimeni", chiar dacă "populaţia stabilă este sensibil mai mică decât populaţia legală".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
