Avalansa scumpirilor programate in luna aprilie, la care se vor adauga cele provocate in lant, va crea presiuni mari de crestere a inflatiei cel putin in urmatoarele doua luni.
Estimarile cele mai pesimiste ale analistilor merg pana la rate de 2% in aprilie si mai. In aceste conditii, inflatia ar putea trece de 8% in decembrie.
Potentialul de majorare a preturilor ar putea fi compensat numai de ieftiniri ale marfurilor din import sau ale celor care au preturile legate de valute, provocate de o apreciere suplimentara a leului.
Totusi, scumpirile vor fi greu de evitat in conditiile in care este vorba de importante majorari de tarife la energie si gaze naturale, care maresc costurile de productie la nivelul intregii economii. In plus, in ultima vreme au avut loc scumpiri ale carburantilor, la care se adauga, de la 1 aprilie, cresterile de accize.
BNR accepta perspectiva unor presiuni inflationiste in trimestrul al doilea, insa isi mentine tinta de 7% pentru sfarsitul anului.
Una dintre cele mai pesimiste estimari privind rata inflatiei vine din partea analistilor Grupului de Economie Aplicata (GEA) care apreciaza ca majorarea preturilor la utilitati va duce la un spor inflationist estimat la 5,8%. Aceasta cifra a rezultat in urma realizarii studiului "Impactul modificarii preturilor la utilitati asupra firmelor romanesti", realizat la solicitarea Uniunii Generale a Industriasilor UGIR -1903.
"Calculele realizate arata ca o crestere simultana a preturilor la utilitati cu procentele anuntate ar conduce la o inflatie suplimentara de 7,7% pentru preturile reglementate si de 5,2% pentru cele nereglementate, altfel spus o inflatie suplimentara medie de 5,8%. Cum aceste cresteri de preturi nu vor fi totusi simultane, acest spor inflationist nu va fi resimtit intr-o singura luna, ci adunat pe ansamblul anului 2005", a declarat Liviu Voinea, care a realizat studiul impreuna cu Viorel Gaftea.
Cei doi analisti au precizat ca aceasta valoare a fost calculata luandu-se in calcul majorarile de tarife anuntate de autoritatile romane dupa discutiile cu FMI din februarie, respectiv cu 35% la gaze naturale, 5% la energie electrica si 20% la energie termica. "Cresterile de preturi anuntate atunci au suferit recent noi ajustari, in sus. Astfel, la energie electrica, s-a anuntat o crestere de 6,8%, fata de 5% preconizata initial, si in plus s-a anuntat introducerea de accize. Acest studiu devine astfel conservator, in sensul ca ia in calcul un nivel minim al cresterilor de preturi. Implicit, rezultatele anuntate sunt si ele conservatoare, reflectand un nivel minim al impactului preconizat", a precizat Voinea.
In plus analistii spun ca acest scenariu de inflatie ramane valabil numai in conditiile in care nu se va produce nici o schimbare in economia romaneasca.
Ei spun ca pentru a evita cresterea inflatiei exista optiunea aprecierii si mai puternice a cursului de schimb, care ar ieftini importurile de materii prime pentru sectoarele de utilitati. "Reversul acestei optiuni este afectarea in continuare a exportatorilor, care ar continua sa se adauge efectelor neplacute ale cresterii preturilor la utilitati", apreciaza analistii.
Managerii confirma cresterile de preturi
Directorii firmelor din majoritatea sectoarelor economice isi mentin opiniile privind cresterea preturilor, un procent mai mare in favoarea acestor previziuni regasindu-se in randul managerilor din comert si constructii, reiese din sondajul conjunctural realizat lunar de Institutul National de Statistica. Tendinta de majorare a preturilor a fost enuntata, pentru urmatoarele trei luni, de reprezentantii firmelor de comert cu amanuntul, unde ponderea opiniilor favorabile acestei situatii a depasit-o cu 41 de procente pe cea a anticipatiilor contrare (sold conjunctural). In ordinea frecventei, preturi mai mari sunt asteptate de cei mai multi dintre managerii care lucreaza in constructii, industrie si servicii. Opiniile repondentilor evidentiaza expectatii favorabile in privinta volumului activitatii, dezvoltarea afacerilor fiind asteptata in primul rand de directorii firmelor de constructii (sold conjunctural 51%). Ca si in luna precedenta, nevoile de salariati se pastreaza constante, un numar mai mare de angajati fiind asteptat in sectorul constructiilor. In sens contrar, o serie de concedieri se prefigureaza in intreprinderile mari, cu peste 500 de salariati.
Scadere a valorii adaugate brute din cauza utilitatilor
Studiul de impact realizat de analistii Grupului de Economie Aplicata a mai aratat ca majorarea preturilor la utilitati incepand cu luna viitoare va determina scaderea valorii adaugate brute in toate ramurile economiei nationale, cu exceptia celor trei ramuri direct beneficiare ale cresterilor de preturi (energie electrica, termica, gaze).
"Cele mai mari pierderi de valoare adaugata bruta se vor inregistra in transport, comert si industrie energetica, iar cele mai mici efecte negative se vor inregistra in ramurile mai putin energofage, anume agricultura si serviciile. Industria prelucratoare va cunoaste o diminuare semnificativa a valorii adaugate brute, cu 4,3%, ca urmare a cresterii preturilor la utilitati", a declarat Liviu Voinea.
Potrivit rezultatelor studiului, sectorul chimie si fibre sintetice ar putea inregistra o pierdere de 11,6% a valorii adaugate brute, iar in ceea ce priveste metalurgia si siderurgia, pierderile ar putea fi de 7,8%.
Impactul va fi de mai mica intensitate in domenii precum comunicatii - pentru care se estimeaza pierderi de numai 0,1% din valoarea adaugata bruta, servicii financiar-bancare si asigurari, comert si edituri, cu pierderi de numai - 0,2%.
Analistii spun ca acesta crestere a preturilor la utilitati nu vine intr-un moment in care celelalte elemente care influenteaza competitivitatea raman constante, ci dimpotriva. "Costurile salariale, de exemplu, tind sa creasca in termeni reali, iar incercarea de flexibilizare a pietei muncii prin noul Cod al muncii a fost amanata cel putin pana in toamna. Mai mult, aprecierea cursului de schimb reduce profiturile, sau chiar conduce la pierderi pentru exportatori, si pune in general o presiune deosebita pe toate firmele care au incasari in valuta si plati in lei", sustin autorii studiului.
In plus, preturile la utilitati au o importanta deosebita in economia romaneasca pentru ca acesta este cea cea mai energofaga din Europa. Astfel, conform raportului "Romania si Agenda Lisabona", consumul la noi este de 1.164 kg de combustibil la 1.000 euro de PIB, comparativ cu UE unde consumul se inscrie intr-o marja de la 125 kg (Danemarca) la 341 kg (Slovenia).
Conform aceluiasi raport, pretul la energie electrica si la gaze se gaseste inca in Romania sub nivelul minim din UE.
"Romania nu mai poate acorda subventii la utilitati si trebuie sa lase aceste preturi libere. Deocamdata, a le lasa libere inseamna a le majora", a mai explicat Voinea. In ceea ce priveste sectoarele castigatoare - productie si distributie a energiei electrice, termice si gazelor - analistii apreciaza ca acestea vor deveni mai atractive pentru potentialii investitori.
"Aceste sectoare sunt printre cele care au cea mai mare nevoie de retehnologizare si de avansarea si finalizarea procesului de privatizare si liberalizare. Pe termen mediu si lung, investitiile care se vor realiza, precum si concurenta de pe piata vor conduce la scaderi ale preturilor, dar pe termen scurt si in perspectiva apropiata preturile cresc pentru ca ele se gasesc inca sub nivelul minim acceptabil", a mai spus Voinea. razvan.voican@zf.ro ; miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
