Riscurile pentru ţinta de deficit în 2012 sunt majore fără măsuri semnificative de corecţie în semestrul doi, avertizează Consiliul Fiscal. ING vorbeşte chiar într-un raport de o posibilă ratare a ţintei cantitative a deficitului bugetar, pentru prima dată în ultimii trei ani de acord cu FMI.
Finanţatorii internaţionali au acceptat la evaluarea din luna mai reîntregirea salariilor bugetarilor şi creşterea ţintei de deficit de la 1,9% la 2,2% din PIB (pe metodologia cash). Rectificarea bugetară ar urma să fie realizată la sfârşitul lunii iulie, când vom şti ce tăieri de cheltuieli li se pregătesc românilor pentru a doua jumătate a anului.
După primele cinci luni ale anului deficitul bugetar a ajuns la 7,2 mld. lei, în timp ce ţinta setată iniţial pentru primul semestru a fost de 6,8 mld. lei. Ministerul Finanţelor mai are totuşi o şansă să se încadreze în ţinta de deficit în primul semestru, având în vedere că există posibilitatea ca nivelul deficitului să fie ajustat cu valoarea cu care cheltuielile de investiţii vor depăşi plafonul iniţial, de 15,2 mld. lei, conform înţelegerii cu FMI.
Şi în primul trimestru deficitul bugetar nominal a depăşit nivelul punctual convenit cu FMI, de 3,1 mld. lei, însă Ministerul Finanţelor s-a încadrat în ţintă pentru că suma de 3,4 mld. lei a fost ajustată cu valoarea cu care cheltuielile de investiţii au depăşit plafonul iniţial, de 6,97 mld. lei, adică cu 330 mil. lei.
Datele finale privind execuţia bugetară pe primul semestru vor fi cunoscute abia după 25 iulie.
Unii analişti sunt sceptici că Ministerul Finanţelor va reuşi să respecte în acest an ţinta de deficit fără ajustări suplimentare de cheltuieli.
"Deficitul bugetar a sărit de la 0,8% în aprilie la 1,2% în luna mai, comparativ cu 1,3% în 2011. O asemenea performanţă fiscală nu pare compatibilă cu ţinta oficială de a reduce la jumătate deficitul bugetar în acest an, la 2,2% din PIB comparativ cu 4,2% din PIB în 2011 (în termeni cash). Există o probabilitate mare ca această ţintă cantitativă să fie ratată şi acest lucru ar avea consecinţe asupra pieţelor, deoarece ar fi prima dată când s-ar înregistra o astfel de ratare în ultimii trei ani de acord cu FMI", se arată într-un raport al ING Bank.
Consiliul Fiscal a subliniat şi în raportul anual că persistă riscuri pentru atingerea ţintei de deficit, având în vedere revizuirea descendentă a proiecţiei de creştere economică şi datele privind execuţia bugetară.
În perioada ianuarie - mai cheltuielile pentru investiţii care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe au fost de 12,6 mld. de lei (2,1% din PIB), crescând cu 36,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Rămâne de văzut dacă România va reuşi să respecte ţinta de deficit pe întregul an, de 2,2% din PIB, şi cu ce ajustări de cheltuieli.
Deficitul bugetar a făcut un salt de 2,2 mld. lei în luna mai, ajungând la 1,2% din PIB.
Finanţele au în vedere pentru a doua jumătate a anului programarea cheltuielilor în raport cu evoluţia veniturilor bugetare pentru a respecta criteriile convenite cu instituţiile financiare internaţionale, după cum a dat asigurări ministrul finanţelor, Florin Georgescu.
Ce s-a întâmplat cu cheltuielile şi cu veniturile
Cheltuielile bugetare au ajuns după cinci luni de creştere la 84,8 mld. de lei, fiind cu 8,5% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ascensiunea a fost influenţată, în principal, de avansul cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a cheltuielilor de capital. În luna mai creşterea cheltuielilor totale a fost de 10,5% comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut.
Şeful Consiliului Fiscal spune că execuţia bugetara cumulată la cinci luni arată că problemele sunt localizate în special pe partea de cheltuieli bugetare.
"În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, acestea au crescut în primele cinci luni cu o rată anuală semnificativ mai mare decât cea programată pe întreg anul 2012 (8,5% în primele cinci luni vs 2,4% programat pe întreg anul 2012), în special datorită creşterii cu 11,7% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii (vs 2,2% programat pe întreg anul 2012) şi a creşterii cheltuielilor de capital (finanţate din resurse proprii) cu 33,1% (vs o scădere de -4,8% programată pentru întreg anul 2012)".
Dumitru a explicat că ratele ridicate de creştere anuală a cheltuielilor de capital finanţate din resurse proprii şi a celor cu bunuri şi servicii în primele cinci luni au fost generate în special în zona autorităţilor locale. În plus, iniţial s-a planificat o substituţie a cheltuielilor de capital finanţate din resurse proprii cu absorbţia de fonduri europene, însă cheltuielile de capital finanţate din surse proprii au continuat să crească foarte rapid.
Pe partea de venituri bugetare, acestea au crescut în primele cinci luni cu o rată anuală uşor peste rata anuală programată pe tot anul 2012 (9,6% vs 8,3% programat pe tot anul 2012), cu evoluţii mai bune în primele cinci luni decât aşteptările pe întreg anul 2012 la veniturile din impozit pe profit, impozitul pe venit si accize şi mai slabe la TVA, a mai spus Dumitru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels