Ponderea împrumuturilor în euro în structura datoriei publice guvernamentale a crescut în ultimii ani spre 50%, nivel comparabil cu cel al împrumuturilor în lei, care au depăşit 100 mld. lei, în timp ce datoria publică exprimată în franci elveţieni reprezinta la sfârşitul lunii noiembrie 0,02% din total, respectiv echivalentul a 64 mil. lei.
Ministerul Finanţelor intenţionează să se împrumute în acest an de pe pieţele externe doar în euro, iar prima emisiune de eurobonduri va fi în primul trimestru, cel mai probabil în martie, potrivit şefului Trezoreriei Statului, Ştefan Nanu. „În acest an ne vom finanţa la extern doar în euro. Vom sta departe de pieţele de dolari, din cauza diferenţialului“, susţine Nanu.
În martie este scadentă o emisiune de eurobonduri de 1 mld. de euro şi în iulie ajung la maturitate obligaţiuni în euro emise pe piaţa locală de aproape 900 mil. euro.
Trezoreria intenţionează să atragă în 2015 de pe pieţele internaţionale împrumuturi externe prin programul MTN de 2,5-3 mld. de euro.
Ponderea împrumuturilor în euro era în 2008 mai mică de 30% din structura datoriei publice guvernamentale, iar la sfârşitul lunii noiembrie 2014 a ajuns la aproximativ 47%, respectiv 124,7 mld. lei. Datoria denominată în lei a ajuns anul trecut la 113,8 mld. lei, respectiv 43% din total. Pe de altă parte, împrumuturile în dolari reprezentau 9% din total, respectiv 24 mld. lei, iar datoria publică exprimată în franci elveţieni era la sfârşitul lunii noiembrie de 64,2 mil. lei. Datoria publică guvernamentală a totalizat în noiembrie 2014 de 265,6 mld. lei, iar datoria publică totală a depăşit 280 mld. lei.
Ministerul Finanţelor a fost foarte activ pe pieţele externe în ultimii ani, iar 2014 nu a făcut excepţie, obligaţiunile lansate anul trecut însumând aproximativ 4,4 mld. de euro. Cumulat, portofoliul de obligaţiuni externe lansate de Ministerul Finanţelor care ajung la scadenţă în următorii zece ani a ajuns la pragul de 14 mld. euro, un volum record care a adus România pe radarele unei categorii mai largi de investitori şi a transformat-o în acelaşi timp într-un client căutat de marile bănci de investiţii.
2014 a fost anul premierelor la categoria bonduri externe. Ministerul Finanţelor a lansat în premieră titluri în dolari pe 30 de ani şi s-a împrumutat în euro la un cost mai mic de 3%. Anul trecut Trezoreria a împrumutat 2 mld. dolari şi 2,75 mld. euro, prin patru emisiuni de obligaţiuni. În dolari, împrumuturile au fost realizate pe 10 şi 30 de ani, la dobânzi de 5% şi respectiv 6,2%. Sumele împrumutate în ultimii ani din SUA au ajuns la 5,75 mld. de dolari.
Trezoreria îşi propune să treacă de la o structură echilibrată a finanţării între piaţa internă şi cea externă la o creştere a ponderii pieţei locale până la 70% la nivelul lui 2016. Un alt obiectiv este extinderea maturităţii medii a portofoliului pentru optimizarea serviciului datoriei şi evitarea acumulării de vârfuri de plată riscante.
„Vedem cerere în creştere pentru instrumentele noastre şi chiar pe zona care ne interesează, adică pentru scadenţe lungi. Nevoile de finanţare au scăzut, ceea ce ne este şi mai favorabil“, apreciază Nanu.
Necesarul de finanţare este de aproximativ 50 mld. lei în acest an, însă Ministerul Finanţelor nu are o misiune uşoară în condiţiile în care în lunile aprilie şi octombrie sunt vârfuri de plată a datoriei, ajungând la scadenţă titluri de stat de peste 7 mld. de lei.
Randamentele la care s-a împrumutat statul atât de pe pieţele externe, cât şi de pe piaţa internă au fost în scădere în ultimii ani, ajungând pentru unele scadenţe chiar la minime istorice.
Pe piaţa internă, Trezoreria a vândut obligaţiuni denominate în euro în valoare de aproape 929 mil. euro, iar împrumuturile în lei au depăşit anul trecut 40 mld. lei. Şi în acest an Ministerul Finanţelor trebuie să împrumute peste 40 mld. lei pentru a finanţa deficitul bugetar şi a refinanţa titlurile de stat scadente în acest an.
Pe de altă parte, începând din acest an Ministerul Finanţelor începe să ramburseze şi împrumutul de 5 mld. de euro contractat la începutul crizei de la Comisia Europeană, prima tranşă fiind de 1,5 mld. euro.
Nivelul refinanţărilor de titluri de stat scadente în 2015 denominate în lei şi în euro este în sumă de 28,1 mld. lei, din care cea mai mare parte, respectiv 24,2 mld. de lei, este aferentă emisiunilor în lei, potrivit informaţiilor anunţate de Ministerul Finanţelor. Totodată, pentru finanţarea deficitului (prognozat la 1,83% din PIB) este necesară suma de 13 mld. de lei. Deficitul urmează să fie finanţat în proporţie de 60% de pe piaţa internă şi 40% de pe piaţa externă.
