Pentru a convinge un partener german să intre în afaceri în România, este important să abordaţi acest subiect într-un mod profesional şi bine pregătit. Iată câteva sfaturi care v-ar putea fi de ajutor:
Pregătiţi o prezentare detaliată a oportunităţilor de afaceri în România: Includeţi informaţii despre piaţa românească, creşterea economică, stabilitatea politică, infrastructura, forţa de muncă calificată şi alte avantaje pe care le oferă România ca destinaţie de afaceri.
Demonstrati-vă cunoştinţele despre piaţa germană: Arătaţi că înţelegeţi nevoile şi cerinţele partenerului german şi că sunteţi familiarizat cu piaţa germană. Prezentaţi exemple de companii germane de succes care au intrat deja pe piaţa românească.
Abordaţi aspectele culturale şi de comunicare: Fiţi pregătit să vă adaptaţi stilul de comunicare la cel german. Respectaţi punctualitatea şi eficienţa în întâlniri şi comunicare şi asiguraţi-vă că sunteţi bine pregătit înainte de orice întâlnire.
Furnizaţi informaţii despre avantajele fiscale şi legislaţia favorabilă pentru afaceri: România oferă unele facilităţi fiscale şi legislaţie favorabilă pentru investiţii străine. Pregătiţi o listă a acestor avantaje şi explicaţi cum acestea pot sprijini afacerea partenerului german.
Prezentaţi studii de caz şi exemple de succes: Includeţi în prezentare exemple de companii germane care au reuşit pe piaţa românească şi prezentaţi-le ca modele de succes. Arătaţi că există deja parteneri de încredere şi că piaţa are potenţial pentru creştere.
Asiguraţi-vă că aveţi un plan de afaceri bine structurat: Prezentaţi un plan de afaceri detaliat, care să includă informaţii despre strategii de piaţă, planuri de creştere, analize de fezabilitate şi previziuni financiare. Arătaţi că sunteţi serios şi că aveţi un plan bine pus la punct.
Cultivaţi relaţii personale şi de încredere: Participaţi la întâlniri şi evenimente în care puteţi interacţiona direct cu partenerul german. Cultivaţi relaţii personale şi construiţi încredere prin respectarea angajamentelor şi a promisiunilor făcute.
Oferiţi asistenţă şi suport pe tot parcursul procesului: Fiţi pregătit să oferiţi asistenţă şi suport partenerului german în timpul şi după încheierea afacerii. Demonstraţi că sunteţi acolo pentru a asigura succesul comun şi că veţi fi un partener de încredere pe termen lung.
Reţineţi că fiecare parteneriat este unic, iar argumentele specifice trebuie adaptate în funcţie de industrie, interese şi obiectivele partenerei germane. Fiţi pregătit să răspundeţi la întrebări şi îndoieli şi să ajustaţi prezentarea în funcţie de feedback-ul primit.
Ce trebuie să spuneţi despre România şi despre ce ar însemna intrarea în afaceri aici?
Cu o poziţie geografică favorabilă şi o populaţie de 19 de milioane de locuitori, România reprezintă o piaţă interesantă: o piaţă în creştere şi plină dezvoltare în Europa, pe locul 2 în Uniunea Europeană ca independenţă energetică (energie electrică şi gaze) şi pe locul 6 ca piaţă de desfacere şi forţă de muncă. România intenţionează să utilizeze diversele fonduri de sprijin din Uniunea Europeană pentru a investi în infrastructura rutieră şi feroviară, modernizarea sistemului de alimentare cu energie şi gestionarea deşeurilor.
Informaţii succinte despre România
România este bogată în resurse naturale şi materii prime, iar guvernul doreşte să devină mai independent din punct de vedere energetic cu ajutorul acestora.
Ţara are o suprafaţă de aproximativ 238.000 de kilometri pătraţi, a înregistrat un PIB pe cap de locuitor de aproape 16.000 de dolari americani în 2022 şi un venit mediu pe cap de locuitor de 59% din media UE.
Aproximativ 5.800 de companii cu majoritatea acţionarilor germani sunt active în România. Germania ocupă primul loc în rândul partenerilor comerciali. În ceea ce priveşte ţările furnizoare şi cele care importă, Germania deţine o cotă de piaţă de peste 20%.
Peisajul de afaceri este caracterizat dintr-un număr mare de întreprinderi mici: din cele aproximativ 806.000 de companii, 99% au maximum 250 de angajaţi şi din acestea, aproximativ 751.000 au maximum nouă angajaţi.
Printre punctele forte ale ţării, GTAI menţionează pe lângă salariile relativ scăzute, poziţia geografică interesantă, cu portul Constanţa de la Marea Neagră, şi flexibilitatea forţei calificate de muncă, sistemului fiscal favorabil şi programele atractive de subvenţii ale UE pentru mediul de afaceri.
Datorită nevoii continue de retehnologizare, înnnoire şi îmbunătăţire a sectorului sănătăţii, companiile germane au oportunităţi în domeniul tehnologiei medicale. De asemenea, turismul oferă oportunităţi variate de afaceri, cum ar fi turismul de tratament şi de agrement, dezvoltarea staţiunilor de sporturi de iarnă şi privatizarea - modernizarea hotelurilor de pe litoralul Mării Negre, conform Centrului pentru Economie Externă al Bavariei.
Date statistice diverse despre România
- În raportul Doing Business 2020 al Băncii Mondiale, România ocupă locul 55 (în octombrie 2019), detalii despre acest lucru puteţi găsi în raport.
- România ocupă locul 63 în Indicele de Percepţie a Corupţiei al Transparency International (în ianuarie 2023).
- Comisia Europeană a publicat din nou un raport privind situaţia statului de drept în România (în iulie 2023).
- România ocupă locul 51 în Indexul Global al Competitivităţii (2019) al Forumului Economic Mondial (în octombrie 2019). În 2020 a fost realizată o evaluare specială.
- În lista ţărilor prietenoase pentru afaceri publicată de revista Forbes, România ocupă locul 41 (în decembrie 2018).
- România se află pe locul 49 în Indicele Global de Inovaţie (în septembrie 2022).
- În ceea ce priveşte Indexul pentru Economia şi Societatea Digitală (Digital Economy and Society Index, DESI), care monitorizează progresul digitalizării statelor membre ale UE, România se află pe locul 27 (în iulie 2022).
Aspecte specifice pentru investitorii străini
În principiu, în România există libertate comercială. Prin înregistrarea ca întreprinzător individual sau ca societate în Registrul Comerţului, prin indicarea codurilor naţionale (CAEN), este posibilă desfăşurarea activităţii comerciale.
România nu este încă membră a Acordului Schengen, astfel încât şi cetăţenii UE trebuie să prezinte documente de identitate la intrarea în ţară.
Cetăţenii UE pot sta în România fără permis de şedere timp de până la trei luni. Pentru o şedere mai lungă de 90 de zile, este necesară înregistrarea la Autoritatea Română de Imigrare ("Inspectoratul General pentru Imigrări").
Cu toate documentele necesare, permisul de şedere este eliberat în aceeaşi zi în care sunt depuse actele. Acest permis de şedere este valabil timp de cinci ani, după care cetăţenii UE pot solicita un permis de şedere permanentă. Cetăţenii UE nu au nevoie de permis de muncă pentru a lucra în România.
Pentru asigurarea tranzacţiilor comerciale, există clauza de rezervă asupra proprietăţii. Această clauză de rezervă asupra proprietăţii este reglementată expres în articolele 1684 şi 1755 din Codul Civil şi trebuie să fie convenită în mod expres şi în scris de părţile contractante.
Proprietatea imobiliară
Începând cu 1 ianuarie 2014, cetăţenii statelor membre ale UE pot achiziţiona clădiri, terenuri şi pământ fără restricţii.
Cu toate acestea, în cazul achiziţionării de terenuri agricole şi păduri, trebuie demonstrată calitatea de agricultor şi trebuie respectat dreptul de preempţiune pentru anumite categorii de persoane.
Următorii potenţiali cumpărători au prioritate în ordinea următoare începând cu 13 octombrie:
- Coproprietarul terenului
- Agricultorii care arendează terenul
- Proprietarul/chiriaşul terenurilor agricole învecinate
- Tinerii agricultori
- Instituţii de cercetare şi dezvoltare agricolă învecinate
- Vecinii
- Statul român
Dreptul de preempţiune trebuie exercitat în termen de 45 de zile de la publicarea ofertei. Dacă dreptul de preempţiune nu este exercitat, terenurile pot fi vândute liber.
Forme juridice de societăţi
În România există următoarele cinci forme juridice de societăţi: Societatea în nume colectiv (SNC), Societatea în comandită simplă (SCS), Societatea în comandită pe acţiuni (SCA), Societatea cu răspundere limitată (SRL) şi Societatea pe acţiuni (SA).
Aceste forme sunt considerate persoane juridice în România şi îşi dobândesc capacitatea juridică numai după înregistrarea în Registrul Comerţului.
SA: Capitalul social minim este de 90.000 RON, dintre care cel puţin 30% trebuie plătiţi la înfiinţare, fie în numerar, fie în contribuţii în natură. Restul contribuţiilor în numerar trebuie efectuate în termen de 12 luni, iar cele în natură în termen de doi ani. Pentru înfiinţare, sunt necesari cel puţin doi acţionari.
SRL: Societate cu răspundere limitată (S.R.L.): Începând cu anul 2020, nu mai există o valoare minimă pentru capitalul social, conform AHK România.
Din capitalul subscris, trebuie plătit cel puţin 30% înainte de înfiinţare. În afară de contribuţiile în numerar, pot fi aduse şi contribuţii în natură. Contribuţiile în numerar rămase trebuie efectuate în termen de un an de la înregistrare, iar pentru contribuţiile în natură termenul maxim este de doi ani.
Este posibilă înfiinţarea unei SRL cu un singur asociat. Numărul maxim de asociaţi este de 50, iar răspunderea lor este limitată la valoarea aportului. SRL este forma juridică cea mai frecvent utilizată.
SNC: Poate fi înfiinţată de două sau mai multe persoane. Nu există un capital social minim, iar răspunderea asociaţilor este nelimitată. În afară de contribuţiile în numerar, sunt permise şi contribuţiile în natură.
SCS: Aceasta are unul sau mai mulţi comanditari, care răspund nelimitat, şi unul sau mai mulţi comanditari, care răspund doar în limita aportului lor. Nu este prevăzut un capital social minim. În afară de contribuţiile în numerar, sunt permise şi contribuţiile în natură.
SCA: Capitalul social minim este de 90.000 RON.
De asemenea, este posibilă înfiinţarea de filiale (necesită înregistrare în Registrul Comerţului, au acelaşi obiect de activitate ca şi societatea-mamă) şi de reprezentanţe. Reprezentanţa nu poate efectua tranzacţii comerciale, ci doar activităţi de cercetare de piaţă.
Pentru înfiinţarea unei reprezentanţe este necesară o aprobare din partea Ministerului Economiei şi Comerţului, care costă 1.200 de dolari americani şi trebuie reînnoită anual. Ambele forme nu au autonomie juridică, dar sunt impozabile.
Înregistrare unei afaceri noi
Înregistrarea se efectuează la Oficiul Registrului Comerţului, care este subordonat Ministerului Justiţiei. Birourile sale regionale sunt înfiinţate la instanţele locale. Pentru asistarea solicitanţilor, au fost create "birouri unificate" unde toate procedurile sunt centralizate.
Cererea de înregistrare a unei societăţi trebuie înregistrată pe un formular standard. Împreună cu acesta, trebuie să fie ataşate documentele obişnuite (cum ar fi ultimul bilanţ al contului de profit şi pierdere sau al bilanţului companiei mamă, contractul de societate şi statutul, contractul de închiriere, informaţiile de solvabilitate de la banca de casă, precum şi confirmarea băncii privind capitalul social vărsat, dovezi referitoare la aporturile în natură).
Registrul Comerţului Naţional poate fi accesat online, unde se pot obţine informaţii despre înregistrările în Registrul Comerţului.
O dată ce toate documentele necesare sunt depuse la Registrul Comerţului competent, înregistrarea ar trebui să dureze în mod normal între cinci şi şapte zile lucrătoare.
Impozit pe profit
Rata de impozitare este în mod fundamental de 16% („impozit unic“).
Pentru microîntreprinderi se aplică alte rate. Începând cu 1 ianuarie 2023, acestea includ companiile cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 500.000 de euro (anterior un milion de euro). Acestea sunt impozitate la o rată de 1% (anterior, aceasta varia între 1% şi 3%).
Reprezentanţelor li se impune o taxă forfetară în valoare de 4.000 de euro. Această sumă trebuie plătită în mod egal până la 20 iunie şi 20 decembrie a fiecărui an.
Acest sistem de impozitare aduce România într-o poziţie avantajoasă în Europa pentru deschiderea de noi afaceri, relocare sau parteneriate.
TVA (taxa pe valoarea adăugată)
Rata standard este de 19%. Rata redusă de 9% se aplică, de exemplu, la medicamente şi proteze medicale, produse alimentare şi băuturi nealcoolice, precum şi servicii de restaurante şi catering, cu excepţia băuturilor alcoolice.
O rată puternic redusă de 5% se aplică la cărţi, ziare/reviste şi în construcţia de locuinţe sociale.
Companiile cu o cifră de afaceri mai mică de 300.000 RON sunt scutite de plata TVA. Acestea nu au dreptul la deducerea TVA, dar pot solicita ambele.
Facilităţi fiscale
Zonele libere existente în prezent sunt: Sulina, Constanţa Sud, Basarabi, Galaţi, Brăila, Giurgiu şi Arad-Curtici.
În afară de zonele libere, există şi parcuri industriale şi tehnologice care oferă facilităţi, cum ar fi scutirea de impozitul pe proprietate.
Pentru a stimula inovaţia în ţară, cheltuielile în cadrul cercetării şi dezvoltării pot beneficia de deduceri fiscale. Urmează facilităţile de impozit pe profit disponibile:
- o reducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile eligibile în cercetare şi dezvoltare (C&D)
- depreciere accelerată a maşinilor şi echipamentelor utilizate în activităţile de C&D
- scutirea de impozit pe profit timp de 10 ani pentru profiturile reinvestite şi utilizate în anumite echipamente tehnologice
- scutirea de impozit pe profit timp de 10 ani pentru contribuabili care se dedică exclusiv activităţilor de C&D şi inovare.
Pentru microîntreprinderi, există rate de impozit pe profit mai mici: microîntreprinderile sunt considerate a fi întreprinderile cu o cifră de afaceri anuală sub 500.000 de euro. Pentru aceste întreprinderi, rata a fost de 1% începând cu 1 ianuarie 2023.
Acorduri de evitare a dublei impuneri
Între România şi Germania este în vigoare Acordul de evitare a dublei impuneri din 4 iulie 2001 (BGBl. 2003 II S. 1594), care a intrat în vigoare la 17 decembrie 2003. Textul actual al acordului se poate găsi la Ministerul Federal de Finanţe al Germaniei prin intermediul secţiunii -> Tematici -> Impozite -> Drept fiscal internaţional -> Informaţii legate de ţări.
Relaţiile cu UE
România a devenit membru al UE la 1 ianuarie 2007. În primul semestru al anului 2019, ţara a deţinut pentru prima dată preşedinţia Consiliului UE.
Dezvoltarea ulterioară, în special în ceea ce priveşte adoptarea acquis-ului comunitar, este documentată în rapoartele de progres. Datorită eforturilor României în reforma judiciară şi combaterea corupţiei, ţara nu va mai fi supusă unui proces de cooperare şi control, ci va fi monitorizată, la fel ca toate statele membre UE, în cadrul ciclului anual al statului de drept, conform Comisiei Europene în noiembrie 2022.
Facilităţi de finanţare în România
România poate primi în total aproximativ 79 de miliarde de euro de la UE în perioada de finanţare 2021-2027. Din această sumă, aproximativ 46 de miliarde de euro provin din cadrul financiar multianual. Acesta este destinat implementării politicii europene de coeziune, cum ar fi Pactul Verde, care urmăreşte să asigure o economie durabilă din punct de vedere climatic, ecologic şi al resurselor.
În plus, România intenţionează să primească aproximativ 30 de miliarde de euro din pachetul de stimulare finanţat prin impozite, prin care UE încearcă să contracareze recesiunea cauzată de pandemie.
Planul de redresare şi rezilienţă al României, prin care ţara intenţionează să primească 29,1 miliarde de euro (14,2 miliarde de euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi) din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, a fost evaluat pozitiv de către Comisia Europeană la sfârşitul lunii septembrie 2021.
La sfârşitul lunii iulie 2022, Comisia Europeană a încheiat acordul de parteneriat cu România pentru perioada de finanţare 2021-2027 în valoare de 31,5 miliarde de euro. Acesta conţine strategia pentru utilizarea fondurilor europene de coeziune şi investiţii la nivel naţional în România.
Acest acord de parteneriat formează baza programelor operaţionale, în care sunt stabilite priorităţile de investiţii şi măsurile concrete ale României şi ale regiunilor sale.
UE a sintetizat informaţiile referitoare la politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 pe o pagină web, unde se pot aplica filtre pentru diferite elemente în ceea ce priveşte România – EU Country Overview.
Suma maximă a sprijinului pentru proiectele din România este determinată de legislaţia UE privind ajutorul de stat în funcţie de regiune şi dimensiunea întreprinderii şi limitează suma totală a sprijinului financiar acordat de stat, regiune şi comună. Aceste cote maxime de sprijin nu trebuie confundate cu sprijinul efectiv rezultat din măsurile individuale sau combinate. Prin urmare, pentru întreprinzători:
- Valoarea reală a sprijinului este definită de programele oferite;
- Cererile de sprijin trebuie depuse la instituţiile româneşti competente.
Întreprinderile care solicită sprijin financiar ar trebui să planifice investiţiile pe termen lung, deoarece în procesul de evaluare şi atribuire a proiectelor pot apărea întârzieri semnificative.
Agenţia de Promovare a Investiţiilor (APIA) oferă informaţii succinte despre măsurile de sprijin guvernamental.
Susţinerea şi finanţarea întreprinderilor mijlocii
Pentru a promova în special digitalizarea în întreprinderile mici şi mijlocii, acestea pot primi subvenţii pentru anumite proiecte, precum automatizarea şi robotica. Fondurile provin din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă şi pot fi utilizate atât pentru consultanţă, cât şi pentru achiziţionarea de echipamente şi software.
"National Credit Guarantee Fund for Small and Medium Sized Enterprises" (NCGFSME) oferă finanţări sau garanţii pentru credite acordate întreprinderilor mici şi mijlocii româneşti care planifică o investiţie în producţie sau servicii.
În România nu există o bancă de dezvoltare de stat, există doar o bancă de microfinanţare înfiinţată cu sprijinul german şi al UE (fosta Mirobank, acum ProCredit Bank). Aceasta oferă finanţări pentru investiţii în condiţii de piaţă.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este de asemenea activă în România.
UE susţine întreprinderile din România cu ajutorul unor programe UE care oferă împrumuturi, garanţii, capital de risc şi alte forme de finanţare a capitalului propriu. Aceste instrumente financiare sunt administrate de intermediari financiari precum bănci, fonduri de capital de risc şi alte instituţii financiare. Persoanele de contact sunt instituţiile regionale de credit.
EFTA şi Norvegia au creat mecanisme de finanţare - valabile în prezent între 2014 şi 2021 - care acordă subvenţii în valoare totală de 2,8 miliarde de euro, distribuite în 15 ţări. Scopul subvenţiilor este ajustarea economiei şi a structurii instituţionale la nivelul UE.
Tematic, se pune accent pe protecţia mediului şi climă, durabilitate şi dezvoltare socială, cum ar fi egalitatea de gen. Pentru România, în perioada menţionată mai sus, sunt disponibile granturi EEA în valoare de 502,5 milioane de euro şi granturi Norvegia în valoare de 275,2 milioane de euro. Unele apeluri sunt deschise până în primăvara anului 2024.
Instituţiile din cadrul Enterprise Europe Network lucrează în numele UE. Acestea consiliază în special întreprinderile mijlocii cu privire la problemele UE şi oportunităţile de cooperare transfrontalieră. EuropaService din cadrul grupului bancar german Sparkassen colaborează cu această reţea. Partenerii din cadrul Enterprise Europe Network România sunt prezenţi în 12 oraşe.
Energie alternativă
Guvernul român îşi propune să crească eficienţa energetică, să reducă emisiile de gaze şi să se concentreze pe protecţia mediului. Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană a creat o platformă de informare în acest sens: https://econet-romania.com/.
Pentru a implementa măsuri de eficienţă energetică în procesul lor de producţie, companiile pot primi subvenţii de la stat. Puteţi găsi informaţii în acest sens prin intermediul Exportinitiative Energie.
Organizaţii de cooperare economică – date de contact în România
Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR)
CCIR Business Center, Bulevardul Octavian Goga 2, Bucureşti 030982 - ROMÂNIA
Tel.: +40 21 319 00 93
E-mail: ccir@ccir.ro, Internet: https://ccir.ro/
Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană
Calea Griviţei 82-98, etajul 1, 010735 Bucureşti, ROMÂNIA
Tel.: +40 21 223 15 31
E-mail: drahk@ahkrumaenien.ro, Internet: https://www.ahkrumaenien.ro/
Prio-AK Consulting
Telefon: +40 771 661 347, +40 770 956 346
Email: info@prio-ak.consulting
O companie în plină dezvoltare – Prio-AK Consulting, care îşi propune să faciliteze parteneriatele între companiile româneşti şi cele germane într-un mod deschis şi transparent.
Ambasada României în Germania
Strada Dorotheenstraße 62 - 66, 10117 Berlin
E-mail: berlin@mae.ro, Internet: http://berlin.mae.ro
Departamentul economic şi comercial,
E-mail: berlin.economic@mae.ro
IHK Pfalz
E-mail: volker.scherer@pfalz.ihk24.de
Portal de informaţii: https://www.ihk.de/pfalz/international/komp-rumaenien
În calitate de cameră de comerţ regională pentru România, Camera de Comerţ şi Industrie a Pfalz-ului este un partener de contact valoros pentru o gamă largă de întrebări legate de afaceri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
