Administratorii americani de fonduri au furnizat circa 78% din bani la emisiunea de obligaţiuni de 1,5 mld. dolari lansată marţi de România pe Wall Street, în timp ce aproximativ 10% din plasamente au fost făcute de hedge funds - categorie de investitori de tip speculativ care stimulează tranzacţionarea titlurilor, rezultând un mix excelent, afirmă Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu administrarea datoriei publice.
Circa 30% din ordinele de cumpărare au fost lansate de pe conturi înregistrate în Marea Britanie, aceasta fiind modalitatea preferată de unii investitori americani pentru a face plasamente în Europa. Investitorii din Europa Continentală au furnizat 20% din bani. Cât priveşte tipurile de investitori, companiile de asigurări şi fondurile de pensii au avut o pondere de 8%, iar băncile şi clienţii de retail tot de 8%. Cererea investitorilor a totalizat 6,8 mld. dolari, depăşind orice aşteptări.
Drăgoi spune că maturitatea de 10 ani la care au fost emise titlurile este cea preferată de piaţa americană, astfel că nu a fost luată în calcul o scadenţă mai redusă de dragul obţinerii unui randament mai scăzut.
"Dincolo de aceasta, obiectivul nostru este să extindem maturitatea datoriei publice, aşa că am optat pentru 10 ani cu atât mai mult cu cât în luna mai se închide o emisiune de eurobonduri tot pe 10 ani lansată în 2002", a explicat el. Prin creşterea maturităţilor, statul evită acumularea unor vârfuri de plată periculoase şi creşterea vulnerabilităţii faţă de conjuncturi de piaţă negative pe termen scurt.
Şeful Trezoreriei statului remarcă rolul jucat de managerii emisiunii - giganţii Deutsche Bank, Citibank şi HSBC, care s-au im plicat foarte mult în stabilirea legăturilor cu investitorii, având baze de contacte foarte puternice, şi în antrenarea oficialilor români pentru a putea răspunde cât mai bine la genul de întrebări venite din partea investitorilor americani.
Cât priveşte preţul, Dră goi spune că americanii "nu dau doi bani pe CDS-uri" (costul asigurării con tra riscului de default care a devenit un parametru de preţ extrem de vizibil în Europa, dar şi discutabil în acelaşi timp), ci se uită de regulă la randamentul bondurilor aflate deja pe piaţă şi la maturitatea indicată a titlurilor noi scoase la vânzare.
"Cum noi nu aveam nicio emisiune activă pe piaţa americană, cred că am obţinut un preţ de intrare foarte bun la 10 ani." România a vândut bonduri de 1,5 mld. dolari la un randament de 6,875%.
Aceasta a fost a doua emisiune de titluri realizată în cadrul programului de finanţare externă de 7 mld. euro pe trei ani, demarat în vara trecută cu o emisiune de bonduri în euro de 1,5 mld. euro pe cinci ani şi cu cupon de 5,25%.
Pentru 2012 Ministerul Finanţelor a prevăzut un volum de finanţare de pe piaţa externă de până la 2,5 mld. euro.
"Obligaţiunile româneşti emise în SUA au intrat foarte bine pe piaţa secundară, preţul fiind în creştere în prima zi de tranzacţionare. Cert este că emisiunea a fost foarte bine primită şi de asemenea este bine că s-a folosit această fereastră de oportunitate pentru că nu se ştie ce mai urmează pe pieţe. Experienţa ultimilor doi ani a arătat că e bine să-ţi faci «provizii» de la început", comentează Claudiu Cercel, vicepreşedinte executiv pentru pieţele financiare la BRD-SocGen.
El crede că la succesul operaţiunii a contribuit forţa managerilor de emisiune - Citi, Deutsche Bank şi HSBC, iar în privinţa preţului spune că era normal ca România să plătească o primă pentru maturitatea de 10 ani, însă nivelul acesteia nu a fost exagerat.
Analiştii Erste Group consideră că intrările de valută din emisiunea de bonduri în dolari alături de aşteptata îmbunătăţire a absorbţiei de fonduri europene din acest an ar putea ajuta la menţinerea rezervelor valutare ale României la nivelurile actuale (32,7 mld. euro la sfârşitul lunii ianuarie), neutralizând efectul rambursărilor programate în contul împrumutului de la FMI. În aceste condiţii, Erste vede euro la 4,32 lei în decembrie 2012.
"Cererea de 7 mld. dolari chiar a întrecut toate aşteptările, eu nu mă gândeam la un volum atât de mare. Este foarte important că România iese pe piaţa americană şi îşi diversifică sursele de finan ţare. Până nu demult bazinul de investitori pentru România era legat de ţări precum Grecia şi Italia, iar acum este evident că nu ne mai putem baza pe aceste surse. După această reuşită din SUA cred că ne-am putea uita şi la pieţele din Orientul Îndepărtat pentru că e clar că în zona euro nu prea mai sunt bani", comentează la rândul său Cristian Sporiş, directorul Trezoreriei Raiffeisen Bank.
El consideră că Ministerul Finanţelor le-a oferit investitorilor o primă rezonabilă peste preţul de bază, ceea ce a contribuit la interesul puternic şi creează pre misele ca România să fie privită ca un pla sament atractiv şi la următoarea ieşire pe piaţa americană, când ar putea fi obţinut un preţ şi mai bun.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
