Liderii zonei euroau aprobat la sfârşitul săptămânii trecute un nou pachet financiarde salvare a economiei greceşti, de circa 160 mld. euro, la carevor lua parte şi creditorii privaţi ai statului elen, ajutorulpublic incluzând fonduri de 20 mld. euro destinate consolidăriicapitalurilor băncilor elene.
Această decizie pune într-o lumină mai bună şi creditorii localicu acţionariat elen, care au nevoie de susţinere pentru a-şimenţine indicatorii de solvabilitate la niveluri solide încondiţiile creşterii volumului creditelor neperformante.
Tensiunile din ultimele săptămâni cauzate de neliniştileinvestitorilor privind situaţia Greciei s-au resimţit pe piaţavalutară locală, în condiţiile în care băncile elene au pe piaţalocală cele mai mari afaceri din afara ţării de origine.
Cursul s-a apropiat din nou de pragul de 4,3 lei/euro înultimele două săptămâni, dar a revenit la 4,22 lei/euro vineri,după ce au fost anunţate soluţiile la situaţia dinGrecia.
Deasemenea, licitaţia de titluri de stat pe zece ani organizată joide Ministerul Finanţelor a înregistrat o suprasubscriereimportantă, iar randamentul mediu a schiţat o scădere, până la7,46%.
Calmul care a cuprins pieţele financiare după înţelegereaîncheiată de liderii europeni şi de creditorii privaţi ai Grecieiar putea fi însă de scurtă durată, avertizează analiştii, încondiţiile în care soluţiile găsite nu sunt suficiente pentru arezolva toate problemele statului elen.
"Nu este decât un pas în lateral. O să fie o anumită relaxare pepiaţa valutară şi poate chiar pe piaţa de capital, dar lucrurilevor reveni la tensiunea din ultimele săptămâni deoarece nu s-agăsit o soluţie permanentă. O soluţie permanentă implică ointegrare şi o coordonare mai profundă la nivelul zonei euro şi nupoate fi adoptată fără un angajament politic mai serios decât celafişat până acum", consideră Matei Păun, managing director al BACInvestment.
Grecia se află sub povara unor datorii de 328 mld. euro, acordulde săptămâna trecută reprezentând al doilea pachet de ajutorfinanciar aprobat de Bruxelles pentru statul elen. Creditoriiprivaţi au acceptat o pierdere de 21% pe obligaţiunile emise deGrecia.
Înparalel, oficialii europeni au conferit atribuţii noi FacilităţiiEuropene pentru Stabilitate Financiară, fondul creat special pentrustatele cu probleme fiscale, care va putea cumpăra obligaţiuniguvernamentale de la investitori privaţi sau va putea acorda liniide finanţare băncilor din zona euro.
"Un plan de stabilitate în Europa este în atenţie de mai multtimp, dar acordul de zilele trecute reprezintă un mare pas înainte.Acordul trebuie privit ca parte a unui plan gândit în timp, nu ca omăsură de urgenţă. Faptul că s-a ajuns la o înţelegere întrepartenerii din zona euro este lucrul cel mai important", comenteazăAdrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
Băncile greceşti deţin circa 17% din activele de 80 mld. euroale sistemului bancar local, două bănci de top zece - Alpha Bank şiBancpost - fiind deţinute de grupuri financiare elene. Tot de laAtena sunt controlate Piraeus şi Banca Românească, dar şi doijucători de talie mică - ATE Bank şi Emporiki. Vasilescu susţineînsă că situaţia băncilor locale nu trebuie confundată cu situaţiacompaniilor-mamă.
"Nu trebuie să facem o legătură prea strânsă între băncile dinGrecia şi băncile cu capital elen din România. Toate băncile cuacţionariat grecesc sunt capitalizate, au o solvabilitate ridicatăşi funcţionează în parametri normali."
Înciuda crizei fiscale, acţionarii eleni au continuat să susţină cubani subsidiarele locale, chiar dacă strategia din ultimii doi ania fost trasată în sensul reducerii dependenţei financiare faţă degrup.
AlphaBank şi-a majorat capitalul cu 50 mil. euro la începutul luniiiulie, în timp ce grupul Emporiki a adus 15 mil. euro la capitalulsubsidiarei locale în luna aprilie.Greciideţineau la sfârşitul anului trecut un sfert din capitalul socialal băncilor locale.
Consilierul guvernatorului BNR admite că o deteriorare asituaţiei din Grecia ar fi putut avea un efect psihologic asupraclienţilor băncilor controlate de greci, dar că deocamdată nuexistă o atitudine în acest sens.
Auexistat totuşi cazuri de clienţi care şi-au retras banii dinbăncile cu acţionariat elen, aceştia fiind în special clienţi cuaveri lichide însemnate şi care urmăresc foarte atent pieţelefinanciare.O parte din ei s-au întors totuşidatorită dobânzilor mai mari comparativ cu media pieţei.Nici Matei Păun nu crede că ultimele evoluţiiprivind situaţia din Grecia va schimba foarte mult strategiasubsidiarelor locale ale băncilor elene.
"Băncile nu sunt dispuse să crediteze economia şi încearcă să-şiconserve poziţia, aşteptând o îmbunătăţire a situaţiei fie la nivellocal, fie la nivelul grupului din Grecia." Analiştii străini vădînsă în măsurile adoptate de liderii europeni la sfârşitulsăptămânii trecute un pas extrem de important pentru întreaga zonăeuro, având în vedre că situaţia devenise critică după ce inclusivţări precum Spania sau Italia intraseră în vizorul investitorilorneliniştiţi de nivelul ridicat al datoriei publice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
