Planeta e plina de profeti. Momentul iesirii din criza, mai cuseama, ii incita pe prezicatori. Vocile care ne spun cand vom iesidin criza sunt tot mai multe, dar si tot mai diverse. Care dintreele merita sa fie crezute? Probabil ca niciuna. Dreptatea pare a fide partea acelor analisti seriosi care ne indeamna sa nu-i ascultampe profeti.
Cand vom iesi, asadar, din criza? Fara indoiala ca in aceastaprivinta nu de pronosticuri avem nevoie, caci nu vor face altcevadecat sa contureze orizonturi false, ci de tinte. Si de strategii,de decizii bune si de mobilizari de eforturi ca tintele fixate safie atinse.
Cum iesim din criza? Iata intrebarea. Pentru ca nu avem cum sastim in ce zi si la ce ora vom ajunge intr-o anumita gara (pe cares-o numim "Iesirea din criza") fara sa stim mai intai cu ce fel detren vom calatori si ce locomotive il vor trage.
Notez principalele locomotive: investitii, exporturi, crestereeconomica plus, dezinflatie, somaj in scadere, productivitate inurcare, credite cu costuri rezonabile, pofta de consum. Fatafrumoasa a schimbarii.
O locomotiva - importanta, desigur - este si acordul de imprumutcu Fondul Monetar International, Banca Mondiala si ComisiaEuropeana. Ordinea nu este intamplatoare. Desi Comisia Europeanaare un rol-cheie in amintitul acord, am deschis lista cu FondulMonetar International. De ce? Fiindca obisnuinta e a doua natura.Asa suntem noi obisnuiti: de doua decenii asteptam bani de la FMIin momente critice, am primit bani de la FMI si, prin vocile unorcercuri politice sau economice, ne rafuim cu FMI-ul. Desipretentiile acestui for, oricat ar fi de mari, se rezuma laperformante economice. Fondul nu ne impune politici economice, nune cere programe de guvernare. Pretinde doar performantemacroeconomice si rigoare in aplicarea unor strategii derestructurare. De fapt, FMI-ul ne atentioneaza sa ne indreptamprivirea catre viitor. Si ne cere actiuni energice privindreducerea deficitului fiscal, a pierderilor din economie, a legariisalariilor de productivitate. Dandu-ne, in schimb, imprumuturidirecte, care de aceasta data n-au mai ajuns doar in rezerva BanciiNationale, ci au fost folosite si la acoperirea deficituluibugetar.
Iesirea din recesiune e prima urgenta. Precizez: din recesiunesi nu din criza, care de regula are o foaie de parcurs ceva mailunga. Ar fi grav daca, pe acest taram, am ramane in urma tariloreuropene. De ce ne comparam cu aceste tari? Pentru ca intai siintai facem comert cu ele. Si, importand sau exportand, punem inrelatie directa cresterea noastra cu cresterea lor. Diferenta nupoate sa ramana fara urmari. Desigur, in dezavantajul nostru.
Avem o mare speranta: ca in acest an vom avea parte derelansarea economiei. Fie si numai cu o crestere de 1,3 la suta. Armerita, totusi, in 2010, sa fie fortat si un salt calitativ alPIB-ului, care sa fie adaugat sporului cantitativ. Fapt posibilnumai daca am obtine o crestere economica sanatoasa. Bazata peconcurenta, pe competitivitate si pe eficienta.
Sigur, mai mult PIB inseamna mai multe valori adaugate. Un plus,deci, chiar si numai de 1,3 la suta, de productie de bunuri siservicii. O crestere economica mai mare. Si mai multe resurse deredistribuit.
Cat PIB vom reusi sa facem in 2010? Iata, asa cum scriam maiinainte, o intrebare cardinala. Dar ea se conjuga cu o altaintrebare, tot cardinala: pe cat capital ne vom baza in acest an.Asa ca, privindu-se in oglinda unei lumi in criza, obsedate decresterea economica si de finantarea ei, societatea romaneasca sevede silita sa gaseasca fara intarziere solutiile pentru acestedoua probleme de prima urgenta, strans legate una de alta. Faptcare nu poate sa faca abstractie de climatul politic, social,economic si psihologic din tara. Climat legat direct si derepartitia rationala a banilor rezultati din economisirea interna.Anul trecut, statul s-a imprumutat in exces. Vedem insa, acum, in2010, ca bugetul de stat intentioneaza sa-si limiteze accesul catrebanii din banci, asa ca va fi posibil ca o parte insemnata aacestor bani sa devina disponibila intr-o mai mare masura pentrusectorul privat. Ceea ce inseamna ca va incepe sa scada presiuneaasupra ratelor dobanzilor si sa fie stimulata dezvoltareaeconomica. E mai mult decat o raza de speranta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
