Niciodată guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, nu afost atât de virulent la adresa unei politici publice cum este acumfaţă de sistemul actual de pensii.
Pensiile sunt prea mari în raport cu ceea ce produc acum economiaşi firmele, cu cât încasează statul la buget prin impozite şi taxe,iar fără o ajustare a lor prin tăiere directă, prin impozitare sauprin inflaţie, nu se poate vorbi de relansare economică.
Din păcate, poziţia guvernatorului vine mult, mult prea târziu faţăde unde s-a ajuns. Când guvernul Tăriceanu a majorat pensiile saucând prin legi se dădeau, se stabileau pensii, nu în raport cu câtai contribuit, ci cu ultimul salariu (ca în sistemul judecătoresc),poziţia sau critica BNR atât de dură ca acum a lipsit cudesăvârşire. Vorba recentă a guvernatorului: "Ce sunt eu, criticliterar, să critic Guvernul?".
Când cei aflaţi la putere în ultimii ani, PNL, PDL, UDMR, PSD,aruncau cu bani în dreapta şi stânga, ei făceau gaură în finanţeleviitoare ale statului. În 2007-2008, vorba fostului ministru definanţe, Varujan Vosganian, guvernul avea bani şi îi împărţea (ca oparanteză îmi povestea cineva că în ultimele trei luni ale PNL-uluila guvernare, un primar liberal de prin nordul Moldovei primisecâteva sute de mii de lei să ilumineze cimitirul satului fără să-lîntrebe nimeni nimic, asta ca un exemplu pe ce s-au dus banii).Banii erau sparţi de politicieni în pomeni, iar BNR nu era prezentăîn discursul public deloc. Economia mergea de la sine. Doaranaliştii străini aveau ceva cu noi şi noi nu înţelegeam dece.
Probabil că guvernatorul are dreptate. La situaţia economică greade acum, când România are numai 4 milioane de salariaţi, din care1,4 milioane sunt bugetari, pensiile celor 5,7 milioane depensionari apasă greu pe buget. Nu mai rămân bani pentruinvestiţii, pentru relansare economică, pentru susţinerea mediuluiprivat, a antreprenorilor locali.
În ultimele trei-patru luni, Mugur Isărescu şi întreaga echipă dela BNR au vorbit despre dezastrul finanţelor statului şi alpoliticilor politicienilor, fără să-i nominalizeze însă, mai multdecât au făcut-o în ultimii 20 de ani.
La polul opus, lipsesc însă poziţia şi critica în aceeaşiproporţie, durată şi vehemenţă la adresa băncilor şi a politicilorde dobânzi la credite.
Daca politicile Parlamentului, ale Guvernului, ale partidelor nu lepoate controla, cum ar putea accepta cineva poziţia guvernatorului:"Noi le spunem să reducă dobânzile la credite, dar ei, bancherii,nu vor, ce putem face?".
Nu mai are BNR influenţă în piaţă?
Bun, pensiile sunt o problemă. Sunt prea mari. Dar dobânzile lacredite nu sunt? Că de la începutul crizei, în toamna lui 2008, nunumai că nu au scăzut, ba chiar au crescut. La creditele pentrupopulaţie, de nevoi personale, că doar nu au nevoie pentruinvestiţii, dobânzile efective la lei depăşesc 20%, iar la eurovorbim de peste 16%. Bine, la amanet sau la cămătari sunt mult maimari.
Cum să crească creditarea dacă oamenii fug de bănci văzând cuochii? Cum să crească economia dacă oamenii, firmele, cei care lafinalul lunii prin impozitele şi taxele plătite susţin pensiile, nuiau credite, nu investesc şi dacă nu consumă? Economia nu-şi poatereveni numai din tăierea pensiilor. Mai trebuie să scadă şidobânzile, iar vehemenţa şi discursul guvernatorului ar trebui săse concentreze numai pe asta de acum încolo. Asta ca să fie aceeaşimăsură.
Acum două săptămâni, guvernatorul se uita la mine şi la un altziarist spunând în glumă - dacă mă uit la voi, nu prea am încrederecă o să-mi plătiţi pensia -, în sensul că cei care sunt în muncătrebuie să-i plătească pe cei ieşiţi la pensie! Corect, dacăguvernatorul nu susţine economia prin mijloacele pe care le are,dacă nu se duce peste bănci să dea drumul la credite, de unde eu şiIonuţ - celălalt ziarist, să avem bani să-i plătim pensia? Căpensia domniei sale e în plata datoriilor externe şi în dobânzi.Iar acum pleacă şi
banii băncilor străine, că economia nu mai produce.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
