PNL nu vrea sa plece de la guvernare; PD (ca si PLD) nu poate si nici nu risca sa intre. PSD nu este la putere, nu este in opozitie si ar dori sa fie in una si numai in una dintre cele doua ipostaze. UDMR, teoretic, incearca sa mentina lucrurile in situatia actuala, care le asigura cel mai larg acces la resurse; ar fi dispusa, totusi, sa intre si in alt guvern, daca Tariceanu 2 va fi sa cada. PC nu prea mai conteaza, minoritatile se alatura celor de la putere, iar independentii se negociaza.
Impreuna cu Traian Basescu, PD si PLD au cerut anticipate. Celelalte partide se opun. Cum ele reprezinta majoritatea in Parlament, va trebui gasita o solutie optima de guvernare in continuare. Prima varianta, adica pastrarea status-quo-ului, nu este convenabila pentru PD, care vrea anticipate si, inainte de orice, vrea sa vada PNL-ul plecat de la guvernare; nu este convenabila pentru PSD, care, desi este cel mai mare partid, nu are nici procentele PD in sondaje, nici functiile PNL in Guvern. PC nu prea stie ce se faca si de aceea se opune tot timpul, iar pentru UDMR, asa acum am spus, aceasta este solutia cea mai buna.
PD ar putea sa faca ceva numai daca si PSD si-ar dori acel lucru. Amandoua partidele par sa fi ajuns la concluzia ca este nevoie de o schimbare. Neputand sa declanseze anticipate, PD s-ar putea consola cu demiterea guvernului liberal, ceea ce inseamna ca ar fi de acord sa voteze o motiune de cenzura alaturi de PSD. Daca, insa, PNL va fi aruncat in opozitie, atunci PNL va deveni cel mai important partid de opozitie, in timp ce PD (cu PLD) ar intra oarecum in rolul duplicitar pe care il joaca acum PSD. Singura speranta a PD este aceea ca, dupa ce va fi inlaturat din functia de premier, Tariceanu va fi schimbat si de la presedintia partidului, iar PNL se va apropia din nou de PD. Cel putin deocamdata, acest scenariu este insa improbabil. Numirea de catre Traian Basescu a unui premier de la PSD ar fi o decizie riscanta din punct de vedere electoral. In concluzie, PD si Traian Basescu ar trebui sa nu sprijine intrarea PSD la guvernare numai pentru ca ii vor capul lui Tariceanu.
Neputand sa ia conducerea Executivului, cu ajutorul PD, PSD ar putea incerca sa negocieze cu PNL formarea unui cabinet Tariceanu 3. Aceasta este totusi o conditie prea putin convenabila unui partid cu pretentii, cum este PSD. Ar fi o cerere disperata din partea lui Geoana, care ar putea fi respinsa cu usurinta de Tariceanu. De asemenea, daca nu doreste sa mai sustina actualul cabinet, PSD ar putea incerca sa intre intr-un guvern condus de PD. Este totusi putin probabil ca acest lucru s-ar putea intampla, varianta aceasta avand cam aceleasi inconveniente, daca nu si mai multe, decat varianta PNL-PSD. In aceste conditii, PSD ar trebui sa se retraga in opozitie, singura posibilitate ramasa pentru a evita anticipatele fiind sustinerea unui guvern PNL-PD-PLD, propusa de Traian Basescu si respinsa deja de PNL. Dupa doua saptamani de negocieri nu s-a facut deci niciun pas inainte.
Pe langa aceste formule, se mai poate adauga una: guvern de uniune nationala. Dar si aceasta varianta va fi respinsa de PNL, ceea ce inseamna ca un guvern de uniune nationala ar fi in realitate unul PD-PSD. Nu exista solutie care sa satisfaca doua din cele trei partide principale de pe scena politica, decat daca una dintre ele isi va asuma riscuri (solutia cea mai probabila este, cred, un guvern PSD). In acest conditii, fie lucrurile raman pe loc, fie se organizeaza alegeri anticipate.
Si totusi mai exista o cale, a degringoladei totale. PSD ar putea decide ca, impreuna cu PD, sa demita Guvernul Tariceanu 2, lasandu-l pe Traian Basescu sa numeasca in fruntea Executivului pe cine va crede de cuviinta. Soarta noului cabinet ar fi atunci nu la mana unui partid sau a unei majoritati transparente, ci a Parlamentului, care nu va dori anticipate. Am putea avea un guvern fantoma, sprijinit de o majoritate fantomatica. Acest guvern ar putea sa fie demis dupa cateva luni, ulterior Basescu fiind obligat sa propuna un alt premier, care, desigur, va fi votat de Parlament si, dupa cateva luni, va fi iarasi demis. Aceasta criza ar putea sa dureze pana in 2008, cand vor fi organizate alegeri la termen. Nu stiu daca lui Traian Basescu i-ar conveni acest scenariu, care nu ar arata nimic altceva decat inconsistenta politicii sale si faptul ca ea produce haos.
Arthur Suciu este analist politic in cadrul Institutului PRO
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
