Notam miercurea trecuta, in episodul 11, ca dupa ce ranilerazboiului s-au vindecat, lumea a inceput sa se schimbe. Nenumaratefamilii, tinere sau trecute de varsta tineretii, luau cu asaltbancile, imprumutau bani pentru un timp indelungat si se mutau incase noi; pe urma imprumutau alti bani, pentru bunuri de consum defolosinta indelungata. Dupa care se apucau sa munceasca dinrasputeri ca sa-si poata plati datoriile. Ei bine, astfel defenomene aveau loc in tarile capitaliste, cu deosebire in aceletari care jucau atunci rolul de locomotive ale economiei mondiale:Germania, Japonia, America. Intai si intai America, statulcapitalist care, in imprejurarile specifice anilor de dupa razboi,a alimentat cu capital Germania, Japonia si alte tari ce optaserapentru economia libera de piata.
Desigur, cele trei locomotive nu alergau cu viteze egale. Iarliniile pe care evoluau mai purtau inca urmele razboiului. Japonia,mai ales, inainta cu prudenta. Si nu exclama. Mai mult intreba.Detalii interesante si importante, in aceasta privinta, am aflatcand, fiind intr-o documentare la Tokio, ca jurnalist, am avutsansa de a fi fost oaspete al ziarului Asahi Shimbun, o forta apresei mondiale, cu un tiraj de 12 milioane de exemplare, in maimulte editii zilnice. La un moment dat, prin anii '60, redactiaziarului a organizat o sarbatoare aniversara, toate manifestarileocazionate de acest eveniment reducandu-se insa la... o dezbatereprelungita, care a durat cateva zile. O dezbatere la care auparticipat numai patru personalitati: patru mari economisti ailumii din acea vreme. Au vorbit intre ei, li s-au adresatintrebari, au raspuns la intrebari, auditoriul fiind interesat dece nu mergea atunci bine in economia japoneza. Totul a fostinregistrat si ziarul a aruncat apoi in fata opiniei publicejaponeze, pe pagini intregi, aceasta oglinda. Cu indemnul limpede:priviti si vedeti unde gresim si ce gresim. Desi Japonia incepuseurcusul. Si a mers tot mai sus, pana in decembrie '94 - paradoxal:in plina criza - cand mai multe agentii internationale de presa auprezentat calcule care situau Japonia pe locul 1, in ceea cepriveste PIB-ul pe locuitor. Acelasi ziar Asahi Shimbun publicainsa, tot atunci, un almanah (Japonia - 1995) in care tot Elvetiaera pe locul 1, pe locul 2 - Luxemburg, in timp ce Japonia eratrecuta abia pe locul 3 - inaintea Germaniei si Statelor Unite aleAmericii. Japonezii nu s-au grabit sa se faleasca. Redactiaziarului a dat explicatii: "Mai intai sa confirmam!".
Japonia inaintase mult, intr-adevar. La sfarsitul anilor '80 sevazuse pe Everest. De acolo, de sus, privea in tacere drumulparcurs. Un drum lung si greu. Dar nu s-a grabit insa niciodata safaca valva in jurul unor succese. De cate ori a vrut sa etaleze oreusita, a recurs la un gest simbolic. Asa a procedat mai cu seamacatre sfarsitul anilor '50, cand japonezii gandeau ca au depasitcaderea economica produsa de razboi si ca a venit vremea sa seconfrunte cu tarile cele mai dezvoltate. O provocare ce a fostadresata lumii intregi intr-un chip original. La Tokio, in plincentru, a fost inaltat un turn metalic. O constructie foarteasemanatoare cu Turnul Eiffel din centrul Parisului. Numai caedificiul japonez era mai inalt cu 18 metri si mai usor cu o sutade tone. Lumea trebuia sa inteleaga ca o noua putere economicaintra in cursa.
In rest - tacere. De vorbit au vorbit, pe rand, otelul japonez,vapoarele japoneze, automobilele japoneze. Si, in sfarsit, auvorbit acele voci care au dat lumii un sens nou: marii producatoridin industria informaticii. Apoi a urmat inmultirea serviciilor,explozia consumului si un nou standard al bunastarii.
Japonezii dobandisera mai cu seama cultul informatiei. Nuinsemna insa ca Schreiber avea dreptate suta la suta cand afirma calectia aspra a infrangerii in razboi, povestita in episodul 11, olectie invatata bine i-a determinat pe japonezi sa dezvolteinformatica. Nu doar o lectie de istorie era asadar cauza, ci si olectie a prezentului: interpretarea corecta a realitatii. Ideeconfirmata si de un reputat analist din cadrul Fundatiei Japonia,dl. Hosoya Akio, care mi-a acordat un interesant interviu. El vedealumea alcatuita din trei mari componente: substanta, energie siinformatie. Tot ceea ce suntem, ce ne inconjoara, ce faurimrespecta aceasta formula. Deosebirile constau in combinatii. Si inproportii. Substanta? Energie? Japonia, lipsita de materii prime siresurse energetice, a plusat pe al treilea element: informatia. Omaterie prima nelimitata. In zona comerciala botezata "Orasulelectronicii", in Tokio, pe strazi intregi, magazin langa magazin,am vazut adunata o uriasa cantitate de informatie. Limiteleminiaturizarii erau fortate la maximum. Aici, in zona electronicii,ai impresia ca o mare de computere se revarsa peste tine. De toatetipurile. Erau singurele produse care se ieftineau neincetat, intimp ce toate celelalte se scumpeau. Si mai toate se vindeau cucredite... Credite de consum.
Secretul Japoniei, daca poate fi vorba de un secret in aceastaprivinta, era acela ca a stiut sa valorifice inteligenta. Japoniaajunsese departe pentru ca a schimbat ordinea lucrurilor in natura.In fabricile japoneze, pe unde priveai, vedeai roboti care-sifaceau treaba cu precizie. Fiecare avea o masa extrem de restransa,multi aveau chiar forme miniaturale, ceea ce inseamna ca incorporaucat mai putina substanta. Predominanta fiind informatia. In lumeade dupa razboi era o adevarata foame de organizare competitiva amuncii. Si era nevoie de informatii. Japonezii devansasera timpul,intelegand ca informatiile constituie nu numai masura, ci siinstrumentul organizarii muncii.
Desigur, informatiile costa bani multi, costau si atunci multibani, dar ele aduceau si aduc profit mare. Viitorul era al firmelorcu manageri indragostiti de informatii. Sosise timpul sa fie redusacat mai mult substanta din componenta oricarui lucru si sa fie pusein loc informatii. Cat mai multe informatii.
Economia japoneza n-a murit in al Doilea Razboi Mondial.Dimpotriva, dupa ce si-a tras sufletul, cativa ani, pentru a-sistabili un nou ritm, trepidant, si-a reluat urcusul. In primul randin informatica si prin informatica in industrie, in intreagaeconomie.
Continuare: miercurea viitoare
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
