Visul, in capitalismul american, ajunsese sa fie mai mult decatun simplu vis. Ajunsese sa fie, de fapt, un torent de energie.Interesant este, bunaoara, ca numerosi oameni de pe meleagurileeuropene, ajunsi in America, devenita patria pietei libere, au fostluati de val si au reusit sa-si imagineze proiecte la care nu s-arfi gandit niciodata in tarile lor.
Piata libera, indeosebi in anii de dupa Primul Razboi Mondial, ainstituit in America un stil de viata intemeiat pe optimism. Siscriu "stil de viata" - ceea ce inseamna mai mult decat mod deviata - pentru ca mi se pare o sintagma mai potrivita, bazata peacele sinteze de gandire solida, economica, filosofica, sociologicasi politica proprii capitalismului.
Venise un timp nou, anii nebuni ai Americii, cand americanii audemocratizat imprumuturile si au inceput sa culeaga roadele:democratizarea bunastarii. Au creat, practic, un triunghi desisteme democratice, strans legate intre ele, in care au incorporatsinteze dintre cele mai sanatoase. Un triunghi ce constituia,poate, cea mai semnificativa ilustrare a civilizatiei americane.Iar la baza stilului lor de viata, continuu perfectionat,americanii au asezat o valoare la care tineau foarte mult. Maiexact, au invatat ca pentru o astfel de valoare merita sa te zbati,sa muncesti cu pofta: confortul. Democratizarea investitiilor sidemocratizarea imprumuturilor, care au pus in functiune masinariaconsumului, largind accesul la confort, poate ca n-ar fi fostposibile fara avantul din anii '20.
Modelul american de confort nu avea insa nicio legatura cu luxulelitelor aristocratice din Europa sau de pe alte continente. Era unmodel absolut original. Tinzand catre democratizarea unui tip debunastare prin excelenta pragmatic. Punctul de plecare fiindnerabdarea. Familia americana nu mai avea timp pentru modelultraditional. Nu mai avea timp sa plece "de la lingura" si sa totadune, pana la varsta pensionarii. Asa s-a nascut visul de a-sifauri un univers de bunastare obtinand totul dintr-o data. Un visrealizabil. Imaginatia americana, dupa ce a gasit metoda (totuldintr-o data), a descoperit si solutia: credite pentrudezvoltare.
In mediul american, la a carui consolidare au pus umarul numerosioameni politici remarcabili, ce au facut cariera dupa 1900, neatrage atentia cu deosebire privirea indreptata catre ziua demaine. Ei au privit in viitor si au vazut cum americanul sarac seva transforma, cu timpul, intr-un american din clasa de mijloc. Iartoate astea n-au fost simple visuri, n-au fost doar inchipuiri ceaveau sa devina iluzii pierdute. Au fost proiecte care au prinsviata. Pentru ca, fara incetare, imaginatia americanului a fost sieste alimentata de deviza "Daca vrei, poti!"...
Expozitia internationala de la Paris din 1900 incheia tabloulimpresionant al culmilor pe care urcase lumea in secolul alXIX-lea. Turnul Eiffel exista deja. De zece ani. Fusese inauguratla expozitia din 1890. Pentru ultimul an al secolului Frantapregatise alte doua mari reusite: noul metrou din Paris, inauguratla timp, alaturi de pista de incercari auto, marea atractie aexpozitiei. America intra si ea intr-o noua era. Pasea, de fapt,intr-o noua era a civilizatiei. Industria isi luase avant.Productia se despartea de vechea tehnica. Masinismul, care isifacuse intrarea in istorie in Europa, se dezvolta continuu.Aparusera deja mari aglomerari urbane. Milioane de oameni se mutaude la sate in orase, deveneau muncitori industriali. Cresteaucontinuu numarul de fabrici si cererea de forta de munca. Seschimba insusi modul de viata, se dezvoltau pietele de marfuri side bani, crestea nivelul de trai.
America reusise in "aventura" capitalista incurajand investitiile.Dar Lumea Veche, care invatase si ea sa stranga bani pentruafaceri, dar fara a se desparti prea mult de trecut, i-a primit peamericani cu suspiciuni, cu ostilitate. Dar si cu vadit interes.Pentru ca numai unirea capitalurilor si a experientelor avea sa deaun sens nou acelui timp.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
