Dupa sapte luni de guvernare, cabinetul Tariceanu nu reuseste sa normalizeze relatia cu Fondul Monetar International, bruscata la inceputul anului de introducerea cotei unice de 16% fara consultari prealabile. Acordul ramane in aer, nici una din evaluarile periodice nu a ajuns in board-ul de la Washington, iar Romania este astfel lipsita pe plan international de certificatul de sanatate a politicilor sale macroeconomice. Iar o asemenea situatie nu poate decat sa accentueze o anume perceptie de incertitudine din partea pietelor externe.
Numai ca pe langa urechile ciulite ale agentiilor de rating si ale investitorilor care urmaresc semnalele acestora, intarzierea reglementarii relatiei cu Fondul se va reflecta negativ in raportul de tara al Comisiei Europene, care se baza in mare masura pe monitorizarea facuta de FMI economiei romanesti.
Pana la finalizarea raportului din octombrie, Romania isi submineaza inca o data perspectivele de a primi statutul de tara cu profil de risc scazut, de tipul "investment grade", din partea unei a doua agentii de rating, dupa cel acordat de Fitch la sfarsitul anului trecut.
Pe langa incoerenta deciziilor economice luate de guvern de la inceputul mandatului si climatul de instabilitate politica, pagubele de proportii provocate de inundatii ridica din ce in ce mai multe semne de intrebare asupra evolutiilor macroeconomice pe perioada ramasa pana la sfarsitul anului si mai ales a celor de anul viitor.
In acest moment, deficitul bugetar negociat din greu cu FMI pe parcursul a sase luni a ajuns la 1% din PIB, fata de nivelul convenit de 0,74%. Deja, pe masa guvernului se aglomereaza cereri de suplimentare a sumelor alocate pentru refacerea de dupa inundatii. Fondurile alocate in acest scop de Comisia Europeana nu pot fi folosite in intregime din cauza posibilitatilor reduse de confinantare. In acest context, deficitul ar putea creste si mai mult, complicand o data in plus lupta BNR cu inflatia.
Inundatiile au provocat aproape imediat scumpiri ale preturilor produselor agroalimentare, ceea ce ridiculizeaza asteptarile din primavara ale Bancii Nationale privind inregistrarea unei luni de deflatie in august.
Apare asadar inca o incertitudine privind evolutia inflatiei, pe care banca centrala crede totusi ca o va tine in frau cat sa nu treaca de 8%, fata de tinta initiala de 7%. Majoritatea analistilor anticipeaza insa un nivel mai mare, care risca sa se apropie amenintator de cel de 9,3% inregistrat la sfarsitul lui 2004.
Ca si cand nu ar fi fost de ajuns, BNR se afla in imposibilitatea de a-si pregati prognozele si politicile pentru anul 2006.
Desi a intrat in a doua jumatate a anului, cabinetul Tariceanu guverneaza fara a strategie fiscala. In acest moment, nu se stie cum se vor misca impozitele anul viitor, in functie si de interesele politice ale partidelor din coalitia de guvernamant, iar constructia bugetului pe 2006 si stabilirea deficitului raman in suspensie.
Dupa refuzurile repetate ale ministrului finantelor, Ionut Popescu, de a-si asuma raspunderea propunerii unei strategii fiscale, presedintele Traian Basescu i-a venit in ajutor cu o declaratie facuta insa in fata presei straine: cititorii acesteia au putut afla ca Basescu sustine ideea majorarii TVA. In aceste conditii ar putea trece la treaba si ministrul finantelor, speriat luna trecuta de pasul la ofsaid facut de premierul Tariceanu alaturi de PD si PNL imediat dupa ce anuntase perspectiva majorarii TVA la 22% de la 1 ianuarie 2006.
Chiar si banca centrala se arata acum gata sa-si sacrifice tinta de inflatie pe anul viitor pentru ca acest moment sa fie depasit, raspunzandu-se astfel unei evidente: veniturile bugetare nu pot ramane sub nivelul de 30% din PIB, contributiile sociale trebuie sa mai scada si numai cresterea TVA poate aduce cu un grad suficient de siguranta banii necesari.
O analiza recenta a Comisiei Nationale de Prognoza arata ca desi masurile de relaxare fiscala luate la inceputul anului au pe ansamblu efecte pozitive - prin stimularea muncii in conditii legale, a investitiilor si a cresterii economice - totusi, in conditiile in care pe termen mediu nu se estimeaza o schimbare profunda a bazei de impozitare, este de asteptat ca ponderea veniturilor in produsul intern brut sa continue sa scada! De la circa 28,8% in 2005 la 28,1% in 2008.
Situatie care intra in evidenta contradictie cu ambitiile de intrare in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, in conditiile in care nevoile de cofinantare nu vor putea fi acoperite.
Fara a avea o strategie fiscala, guvernul nu are raspuns nici la presiunea determinata de cresterea exploziva a consumului. Numai pe primul trimestru al acestui an consumul individual efectiv al gospodariilor a crescut cu 12,5% fata de aceeasi perioada din 2004, in conditiile unei majorari semnificative a importurilor de bunuri, inclusiv ca urmare a aprecierii leului.
Datele statistice pe primele patru luni arata ca in ciuda reducerii impozitului pe profit, o serie intreaga de sectoare indus-triale nu au mai putut atinge nivelurile de productie realizate in aceeasi perioada a anului trecut, inregistrand scaderi: industria confectiilor, pielariei si incaltamintei, industria cauciucului si maselor plastice, a materialelor de constructii, industria de masini si aparate electrice, industria de echipamente, aparate de radio, televiziune si comunicatii.
Pe de alta parte, pagubele din agricultura pun sub semnul intrebarii perspectivele de crestere economica. Fara strategie fiscala si fara buget este greu de construit o prognoza pentru ce va fi anul viitor.
Acum ca rezultatele dialogului inchegat cu chiu cu vai in luna iunie au fost spulberate dupa numai cateva saptamani din cauza serialului cu demisia premierului si a cheltuielilor bugetare suplimentare cerute de pagubele produse de inundatii, ramane ca expertii Fondului sa vina inca o data la Bucuresti. Apropo de incertitudine, nu se stie cand si nici macar daca vor mai discuta cu acelasi ministru al finantelor.
Cert este ca discutarea memorandumului de politici economice programata pentru sfarsitul lunii august se amana, iar acordul incheiat de fostul guvern in urma cu un an ramane din nou suspendat, in asteptatea unei noi vizite la Bucuresti a misiunii Fondului, care sa clarifice noul context macroeconomic.
* Razvan Voican este redactor-sef adjunct la ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
