Intr-un interviu exclusiv din 22 noiembrie, in care a deplans "turbulenta" din tranzactiile bursiere si valutare generata de operatiuni speculative cu ramificatii globale si nu de referendum sau de alegerile europene, guvernatorul BNR a declarat ca isi rezerva dreptul de a se angaja in "tot felul de politici, uneori obscure, pentru a stabiliza piata".
Obiectivul sau fundamental, a precizat Isarescu, este determinat prin lege: tinerea sub control a inflatiei si asigurarea stabilitatii preturilor. Daca scopul Bancii centrale este clar, mijloacele venerabilului asezamant raman neprecizate, daca nu chiar criptice. Intr-un regim democratic consolidat, un singur tip de institutie publica poate lucra, prin conventie, sub pecetea tainei: serviciile de informatii. Acestora li se alatura, in Romania postcomunista, si procuratura, ce poate recurge inca la ocultismul procedural statornicit de codurile din 1968, ramase in vigoare prin vointa presedintelui Basescu si a fostului ministru Macovei.
Mugur Isarescu adauga si Banca Nationala pe aceasta lista, deja prea lunga in termeni democratici, a organizatiilor ce au privilegiul de a nu-si dezvalui modul de operare. Banca Nationala a Romaniei nu ar fi, in conceptia guvernatorului sau, decat un soi de serviciu secret al pietei. SRI combate terorismul, DNA lupta impotriva coruptiei, iar BNR ii neutralizeaza pe speculanti.
Organizatiile din spatele acestor sigle, menite sa-i identifice si sa-i reprime pe toti cei care pun in pericol integritatea, onestitatea si stabilitatea tarii si a cetatenilor ei, isi ating scopul patriotic fara a trebui sa dea seama cuiva despre mijloacele puse in opera.
In afara discretiei pe care o pastreaza prin lege cu privire la metodele lor de actiune publica, cele trei institutii mai au cateva trasaturi in comun: sunt conduse in mod discretionar, contribuabilii le pun la dispozitie resurse financiare la discretie, tezaurizeaza o cunoastere discreta a actorilor sociali si, mai ales, nu si-au indeplinit niciodata misiunea in numele careia se sustrag transparentei democratice. Iata cateva exemple recente.
SRI nu l-a putut retine in custodie pe unicul terorist islamic ce a complotat vreodata pe teritoriul national. DNA nu a reusit sa dovedeasca in fata unei instante de judecata ca in Romania exista fie si un singur caz de mare coruptie. BNR a remarcat doar dupa ce ultimul pensionar si-a pierdut depozitele turbulenta creata in sistemul financiar-bancar de Bancorex si de FNI. Este surprinzator felul in care trei organizatii oculte, prospere si ineficiente nu numai ca supravietuiesc, dar sunt considerate chiar indispensabile.
"Uneori, ca in cazul Bancii Nationale, nu numai ca institutia este lasata in afara oricarei controverse, dar conducatorul ei se bucura de o inamovibilitate de fapt, fara analogie in viata publica romaneasca. Cum i se poate atribui lui Mugur Isarescu, dupa criteriile bunului-simt, o cunoastere macroeconomica si o expertiza financiara atunci cand, intrebat in legatura cu dezastrul cronic si prelungit produs de Bancorex, a teoretizat - cu un cinism de un riguros clasicism filosofic - in legatura cu caracterul inevitabil al "creditelor neperformante" in economia de piata?
Desi nu a luat premiul Nobel pentru respectiva contributie stiintifica, inaccesibila intelegerii comune ca multe din cuceririle stiintei, Isarescu a fost primit, drept recunoastere a meritelor sale academice, in Academia Romana. Probabil ca academicienii, ca si sefii de stat si de guvern postcomunisti, au fost, spre deosebire de cetatenii obisnuiti, capabili sa descifreze cu inteligenta lor superioara obscuritatea politicilor monetare promovate de Mugur Isarescu.
Intr-adevar, unii politicieni romani au o privire mult mai patrunzatoare intelectual decat cea de care da dovada publicul larg. De pilda, la o zi dupa Isarescu, Traian Basescu a mentionat anumite "informatii despre acte de coruptie ale unor membri ai gu-vernului cunoscute in toata Ieuropa" (pentru a reda cu exactitate citatul prezidential). Cunoscute desigur, dar numai in cercul restrans al personalitatilor "ieuropene" de talia lui Basescu, Isarescu si a altor experti ai serviciilor secrete. Asemenea stiri raman vagi, daca nu chiar invizibile, in ochii cetateanului de rand.
Comparand declaratiile publice ale guvernatorului si presedintelui, aparent deconectate, se poate totusi sesiza o legatura de profunzime intre prestatiile celor doi oameni de stat. Mugur Isarescu este modelul nemarturisit al lui Traian Basescu.
De saptesprezece ani, Isarescu este considerat a fi singurul roman care a priceput cum functioneaza economia nationala si care stie tot despre toti cei care au facut bani sau au facut ceva cu ei. El si-a pastrat exclusivitatea acestei priceperi cu pretul camuflarii ei prin "tot felul de politici" a caror obscuritate densa ii asigura un statut de perenitate in functie.
La randul sau, Basescu a "inteles nemultumirea romanilor fata de politicieni in general si fata de parlamentari in special", asa cum de Gaulle i-a inteles candva pe locuitorii francofoni din Quebec si asa cum Isarescu intelege inflatia, cursul valutar, fondurile mutuale si creditele neperformante.
Speranta lui Traian Basescu este ca, in temeiul unei asemenea capacitati de a intelege ceea ce nimeni altcineva nu reuseste sa demonstreze, sa devina tot atat de indispensabil serviciilor secrete, procuraturii si organismelor de supraveghere financiara ca si Mugur Isarescu.
Daniel Barbu este profesor de stiinte politice la Universitatea Bucuresti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
