• Mortalitatea infantila, raportata la 1000 de nasteri, s-aredus cu aproape jumatate intre 2000 si 2009. Rata de scolarizarein ciclul primar de studii a ajuns la 95%.
• Numarul persoanelor contaminate cu virusul HIV/SIDA s-astabilizat in Romania in acest deceniu. Tuberculoza ramane inschimb o provocare pentru sanatatea populatiei tarii, cu tot maimulte tratamente finalizate cu succes.
• Numarul locuintelor cu acces la apa potabila a crescut de patruori.
• Saracia absoluta a scazut intre 2001 si 2009 cu 85,7%, ajungandla 4.4% in anul 2009. Raman diferente semnificative - de 21 puncteprocentuale - intre mediul rural si cel urban. Regiunea de Nord-Esta tarii ramane cea mai vulnerabila la saracie. La polul opus staregiunea din jurul Bucurestiului.
• Suprafata impadurita a crescut cu 110 mii hectare din 2000 si2009.
• Aproximativ 40% dintre romani au acces la internet in prezent.Cea mai mare crestere a avut loc in mediul urban, unde 56% dinfamilii detineau un calculator in anul 2009, fata de zonele ruraleunde procentul era mult sub jumatate, 23%.
• Zonele rurale raman de departe cele mai afectate, din toatepunctele de vedere.
Tinta strategică a României a fost stabilita cu precizie: atingereaunui standard de viaţă european, adică venituri şi condiţii deviaţă pentru oameni similare celor din ţările europene dezvoltate,cu o infrastructură modernă, cu un sistem performant de educatie şisănătate şi cu un mediu de afaceri care încurajează şirecompensează spiritul antreprenorial. Din pacate, nu la fel deprecis a venit raspunsul la intrebarea cum? desi era evident: prinmunca, investitii si responsabilitate in desenarea politicilorpublice.
Suntem tara extremelor! Nu avem autostrazi, dar am performat inproductia auto, tehnologia informatiei si in energie. Investitiile,exporturile si angajarile au fost masive in aceste zone economice.In paralel, si-au pierdut din rolul economic industriile textile,alimentara si a bauturilor , cele chimice, metalurgice sau celeextractive.
• In anul 2009 Romania avea cea de-a treia cea mai mare crestere aproductiei auto din lume, dupa China si Taiwan. In anul 2010 amconstruit cu 70% mai multe masini decat in anul 2005 si cu 350% maimulte decat in anul 2000. Ocupam locul 27 in randul celor 39 detari care produc autoturisme, in crestere fata de locul 32 ocupatin 2005.
• Crearea de locuri de munca, de centre de cercetare si lansari deproduse hard si soft, de gadgeturi, au marcat IT-ul autohton pe totparcursul ultimului deceniu. In aceasta industrie sunt angajaticirca 90 de mii de romani, din care vreo 16 mii sunt programatori.In anul 2010 s-au lansat telefoanele inteligente - smartphone,tabletele iPad, dar si televiziunile 3D. Disponibile in Romania lascurt timp dupa lansarea mondiala, ele au fost foarte bine primitede consumatorii romani. Succesul lor i-a determinat si pe romani sarealizeze aparate similare, insa la preturi mult mai mici. Depilda, Visual Fan a creat primul smartphone romanesc care costa 519lei. Odata cu cresterea popularitatii cititoarelor de cartielectronice, Televoice lanseaza la sfarsitul acestui an primulcititor de carti electronice creat in piata locala.
• Vestile bune din domeniul energetic sunt aduse de vant.Investitiile in sectorul energiei eoliene propulseaza Romaniapentru prima data in clasamentul Ernst&Young al celor maiatractive 30 de tari pentru investitorii in energie verde,clasandu-ne pe locul al 22-lea. De pilda, cehii de la CEZ dezvoltain judetul Constanta cel mai mare parc eolian pe uscat, cu oinvestitie de 1,1 miliarde de euro. Romania si-a fixat obiectiveambitioase pentru ca 33% din consumul total de energie sa provinadin surse regenerabile. Cu tranzactii cumulate de 650 de milioanede euro in ultimii trei ani pe piata productiei de energieregenerabile, Romania conduce in topul tarilor din regiunea EuropeiCentral-Estice si Sud-Estice, potrivit unui studiu DealWatch.
Anul 2010 a fost anul transformarii statului asistentialiliescian intr-unul mai eficient, mai suplu si mai putincostisitor, fara privilegiati, dar cu o clasa de mijloc din ce ince mai larga. Perspectivele macroeconomice pentru anul 2011 suntoptimist-moderate: o crestere economica de 1,5%, o inflatie medieanuala de 5,3%, un salariu mediu brut pe economie de 2.022 lei, unsomaj redus la 6,9%. S-au dus insa vremurile in care credeam cademocratia, alegerile libere, capitalismul sau consumul rezolvatotul. Disectiile lucide ale fenomenelor economice din primuldeceniu al secolului nostru inlatura valul de mister ce acopereacaptivanta si, adeseori, frustranta scena romaneasca.
De ce frustranta?
Monica Heintz explica "mizeria morala si materiala" prinmentalitatea romaneasca negativista si prin invidie. Cunoasteti,desigur, glumele faimoase vizand capra vecinului. Carteadezvoltarii astfel jucata este vadit perdanta, fie ca e vorba deindivizi, de grupari sociale sau de partide politice. De ce nuglumim altfel: "daca vecinul meu are o capra si muncesc si eu dingreu, pot sa-mi iau si eu una"? Raspunsul nu e simplu, poate sifiindca nu e de glumit cu munca.
Cert e ca in 2008 aveam una dintre cele mai ridicate ritmuri decrestere economica din lume si, totusi, eram una dintre economiilecele mai nepregatite pentru a face fata crizei economice! Nu putemintelege si corecta situatia economica prezenta fara a acorda oatentie punctuala cauzelor sale reale. E vorba de inactiunea si deexcesele din ultimii ani.
Nu mai e o noutate pentru nimeni: creşterea economică dinultimul deceniu a fost însoţită de dezechilibre macroeconomicesevere, care au culminat cu datorii bugetare record in anii2008-2010, de probleme structurale nerezolvate si perpetuu amanate,de politici economice neadecvate, de politici sociale faraacoperire financiara. Sa va dau un exemplu concret. Cel mai gravderapaj a fost generat in anul 2008 de o tripla greseala degestiune macroeconomica: diminuarea contributiilor pentru asigurarisociale fara a imbunatati gradul de colectare, concomitent cucresterea punctului de pensie, ceea ce a culminat cu crestereadatoriilor fondului public de pensii. Ea a fost agravata brutal descaderea fortei de munca active in plina criza economica.
Primul deceniu din acest secol a fost martorul coruptiei si aprea multor privatizari incheiate in defavoarea statului si aromanilor. Greseste Tom Gallagher daca spune ca asista in Romaniala "furtul unei natiuni"?
Igienizarea economica si corectia acestor dezechilibre ceretimp, realism, curaj si multa responsabilitate. Iesirea dinrecesiune s-a dovedit inceata din pricina spatiului fiscal reduspentru impulsionarea economiei. Economia a continuat sa secontracte in anul 2010 cu 1,9%, dar mizam pe revenirea PIB cu 1,5%in anul 2011 si cu 3,9% in 2012. Pentru prima dată după 1989, rataşomajului a crescut constant timp de 21 de luni consecutiv, între 1iulie 2008 şi 31 martie 2010. Dar am continuat sa ne pozitionam subnivelul mediei europene. In prezent, tendinta s-a inversat.Incepand cu luna aprilie 2010, numarul total al somerilor a scazutconstant, de la 8,4%, la circa 7% la sfarsitul acestui an. Somajulin randul tinerilor ramane totusi la cote ridicate. In prezent,unul din cinci tineri nu isi gaseste un loc de munca, desi si-ardori unul. Mitul ca pensionarii sunt cei mai saraci in Romania estespulberat. In schimb, discrepantele se accentueaza intre ceiinstariti si cei cu situatie financiara precara, indiferent devarsta sau de clasa sociala.
Economia privata a fost efervescenta, dar administratoriipublici i-au venit, uneori, de hac. Cresterea economica din anii2000 - 2008 a fost gestionata de guverne risipitoare care au lasatin urma o natiune prea putin reformata, o economie prea putinflexibila pentru a se putea adapta la noile riscuri. Pacatele siinocenta administratiei publice stau pe un sistem de privilegii.Lipsa de transparenta, ineficienta guvernamentala, slaba calitate apoliticilor publice si absenta unor politici de resurse umanemotivante - toate opun rezistenta la curatarea si simplificareasistemului public. Colectarea veniturilor la bugetul public cuorganisme de control al evaziunii fiscale ineficiente se dovedesteun chin. Aici nu e vorba de ministrul X sau Y, ci de un aparatbirocratic bolnav, inertial si greu administrabil in absentaspecialistilor potriviti la toate nivelurile. Neclarificarealegislatiei, nesimplificarea fiscalitatii si subminarea statului dedrept au condus la inflorirea economiei subterane si deficitebugetare record. Restul pagubei l-a facut criza economica sifinanciara care a secat creditul bancar si contribuabilul.
Corectia bugetara a unui deficit de -8,3% in 2009, la -6,8% in2010, pentru a putea tinti -4,4% in 2011, astfel incat sa putematinge pragul de -3% in anul 2012 este dificila legislativ,dureroasa social si politic. In pofida lor, in 2010 a avut loc ceamai importantă redimensionare a aparatului administrativ centraldin 2000 incoace.
Dependenta mare de imprumuturi in valuta este greu de rezolvat,in conditiile unei economisiri reduse pe termen lung. Insusiacordul de imprumut cu FMI si CE a permis mentinerea unui curs deechilibru stabil fara de care multi romani creditati in valuta arfi fost intr-o mare incurcatura.
Finanţarea unui deficit fiscal mare conduce la creşterea rapidăa datoriei publice, circa 35% din PIB in anul 2010, mult sub mediaeuropeana de 74% din PIB, şi a cheltuielilor financiare alebugetului. Moneda nationala s-a stabilizat, cu variatii intre 4,1si 4,3 lei/euro. Inflatia a fost tinuta sub control, in jur de 8%,chiar sub presiunea cresterii TVA la 24%. Iar cota unica de 16% afost mentinuta ca principala supapa economica in favoarea muncii sia investitiilor. Era probata ineficienta cotei progresive incolectarea de venituri bugetare suplimentare inainte de anul2005.
Derapajele economice majore au fost evitate cu ajutorul unormasuri de asuteritate extrem de nepopulare, cu costul diminuariisalariale, a asistentei sociale, al inghetarii pensiilor s.a.m.d.Orice politica populista ar fi avut consecinte dramatice pe termenlung. Din punct de vedere economic, aceasta ramane cea mai greaperioada din ultimele decenii pe plan international.
Vorbeam de excese in modelul de dezvoltare economica a Romanieiin anii 2000 - 2010. Expansiunea pietei bunurilor de larg consum sia pietei imobiliare, bazata in cea mai mare parte pe importuri sipe datorii, ne releva structura deficitara si nesustenabila acresterii economice. Altfel spus, in loc sa alocam resursele spreinvestitii care sa ne aduca, la randul lor, venituri suplimentare,noi am consumat mult mai mult decat producem. Am acumulat datoriisi ne-am supra-creditat atat la nivel individual, cat si public.Constructiile, comertul si productia industriala nu au fost urmatede aceeasi dezvoltare a sectorului de servicii, care da de faptdimensiunea structurala a performantei economice.
• Sectorul construcţiilor şi-a dublat ponderea în PIB de la 5%în anul 2000, la aproape 11% în anul 2008. Ulterior, trendul seinversează, ponderea sa scade cu peste 2 puncte procentuale, iarindustria le preia depasind 25% din PIB în anul 2010. Deşi îndeclin, construcţiile continuă să aibă o pondere peste cea aagriculturii (până în anul 2004 ponderea agriculturii era mai multdecat dubla).
• Terţializarea economiei este foarte lenta. Intr-un deceniu,ponderea sectorului serviciilor a crescut de la 48% la 49% dinPIB.
• Peste 80% din produsul intern brut s-a realizat pe bazaconsumului final. În anul 2000 ponderea consumului final in PIB erade 86%, ajungand pentru prima dată sub 80% în anul 2010.
• Atât construcţiile, cât si consumul s-au bazat pe importuri. Caurmare, deficitul comercial s-a majorat în mod accelerat, culminândcu valori de peste 13% din PIB în anii 2007 şi 2008. In anul 2010,ponderea deficitului comercial in PIB este de 4,7%, mai mică decâtcea din anul 2000.
• Ponderea sectorului agricol scade de la 10,8% in anul 2000 instructura PIB-ului, la 7,8% in anul 2006. Ultimii ani relevă insa oanumită constanţă a procesului de modernizare şi compatibilizare astructurii economiei româneşti cu cea din ţările UE: pondereaagriculturii se menţine sub 7%, deşi producţia agricolă nu a fostafectată foarte mult de criză (6,5% în anul 2010).
• In cadrul industriei prelucrătoare, ramurile care produc bunuricu valoare adăugată ridicată si care şi-au majorat ponderile inacest deceniu sunt: prelucrarea ţiţeiului - de la circa 10% laaproape 15%, mijloacele de transport rutier - de la circa 2,5% la5%; maşinile şi aparate electrice. In schimb au scazut industriaalimentară şi a băuturilor - de la 16,1% la 12,0%; industria uşoară- cu o evoluţie oscilantă, ajungând în anul 2008 la o pondere depeste 4%, o dată cu delocarea activităţilor în lohn.
De ce captivanta?
Ghidata de dorinta alinierii la standardele minimale europenepentru a adera la Uniune, Romania a grabit saltul peste etapele dedezvoltare. Decalajele la produsul intern brut mediu pe cap delocuitor dintre Romania si statele membre au scazut. Drept urmare,daca in anul 2000 PIB/loc. reprezenta doar 26% din media europeana,in anul 2007 se situa la 42%, ca in anul 2009 sa fie de 46% - luandin calcul si puterea de cumparare. Intrarea României în UE ramanecea mai importanta realizare a poporului român din ultimii 20 deani. Suntem in mijlocul unei piete unice în care circulă liberprodusele, serviciile, capitalul şi forţa de muncă. Romanii aubeneficiat din plin in acest deceniu de noile libertati siprivilegii. Pentru a ne moderniza economic si social suntemsprijiniti financiar cu circa 34 miliarde euro.
Ne merge mai bine! Copiii nostri au sanse mai mari la viata. Nula orice fel de viata, ci la o viata mai lunga, mai educata si maisanatoasa. Mamele, in egala masura, au un standard de viatasemnificativ ameliorat. Progresele s-au datorat, evident, cresteriiveniturilor, al accesului la medicamente si la informatie, fara aminimiza rolul internetului si al cresterii capacitatii sistemuluide sanatate si de educatie de a asigura servicii la tot mai multiromani. Nivelul de dezvoltare umana, dat de acest cumul de factoria urcat Romania 14 pozitii in clasamentul global, de pe locul 64 inanul 2000, pe locul 50 in anul 2010.
Principalele lectii ale deceniului
1. Economistii s-au dovedit niste incurca-lume in acest deceniu.Semnalele lor nu au fost percepute de catre decidentii politicidecat atunci cand acestia au intrat in plina coliziune cu efectelecrizei economice.
2. Vremea sobrietatii bugetare a sosit. In vremuri de crestereeconomica trebuie sa economisim pentru vremuri mai dificile.
3. Ajustarile substantiale pe partea de cheltuieli publice curentesunt inevitabile in Romania.
4. Seismele financiare si economice lovesc cel mai puternic instatele incercate de populism si de incultura economica.Asteptarile populatiei nu pot fi onorate cu promisiuniotravite.
5. Cel mai bun tratament impotriva amneziei economice colectivetine de faptul ca nu orice crestere economica duce la crestereaincrederii mediului investitional. Aceasta incredere nu scadeobligatoriu in fata unei contractii economice. Deciziile corecte curealitatea economica atrag increderea investitorilor - ingredientesential al relansarii economice.
6. Lucrurile se vor schimba în bine intr-o economie mai cumpatatasi mai creativa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
