Criza datoriilor publice în zona euro demonstrează caracterulincomplet al cadrului de politică economică al Uniunii MonetareEuropene (UME). După multe întârzieri, Uniunea Europeană a aprobatacordarea de asistenţă Greciei şi a creat Fondul European deStabilitate Financiară (FESF) pentru o perioadă de trei ani (pânăîn 2013).
Banca Centrală Europeană (BCE) a cerut să se creeze un fond degestionare a crizelor pentru zona euro, care să fie utilizat încazul în care consolidarea cadrului normativ în UE nu estesuficientă pentru prevenirea unor viitoare crize de acest tip. Unastfel de fond ar trebui să asigure o finanţare pentru oriceeventualitate la rate de penalizare pentru guvernele care seconfruntă cu dificultăţi în accesul la pieţele private de credit.Consiliul European din 28-29 octombrie 2010 a afirmat că "şefii destate sau guverne sunt de acord asupra necesităţii ca statelemembre să stabilească un mecanism permanent de criză pentrusalvgardarea stabilităţii financiare a zonei euro"1.
Un raport recent al institutului Bruegel afirmă că "absenţaoricăror norme care să orienteze aşteptările pieţei în legătură cufelul în care guvernele şi Comisia ar răspunde crizei a contribuitla volatilitatea pieţelor financiare în timpul crizei, iar aceasta,la rândul său, a contribuit la sentimentul factorilor de decizie cătrebuie să acţioneze de urgenţă2. Autorii sugerează crearea unuiMecanism european de rezolvare a crizelor (MERC) aşezat pe doipiloni: o procedură de iniţiere şi gestionare a negocierilor dintreun debitor suveran cu o datorie nesustenabilă şi creditorii săi,care ar conduce la o restructurare a obligaţiilor acestuia pentru arestabili sustenabilitatea finanţelor sale publice şi norme pentruasigurarea de asistenţă financiară ţărilor din zona euro ca elementde rezolvare a crizei. Dacă se constată insolvenţa unei ţări dinzona euro, asigurarea de ajutor financiar ar trebui să fiecondiţionată de încheierea unui acord între debitor şi creditoriprin care se restabileşte solvenţa.
Cu toate acestea, nu va fi uşor ca propunerea de mai sus sădevină funcţională. De exemplu, cum se poate rezolva problemaclasică a "călătorului fără bilet" (free riding), reprezentată decreditorii care nu doresc să participe la o restructurare coerentăa datoriei care implică ajustări ale valorilor nominale alecreanţelor lor (aşa-numitele haircuts)? Reprezintă "clauzelecolective de acţiune" (collective action clauses) un instrumentsuficient în această privinţă? O altă perspectivă susţine că unasemenea mecanism de incercare de gestionare a crizelor va face UMEmai expusă la tensiuni deoarece va introduce dinamici speculativeîn interiorul acesteia; se face în acest sens o analogie cuMecanismul Ratelor de Schimb (Exchange Rate Mechanism) care aprecedat crearea zonei euro (de Grauwe3).
Daniel Dăianu este profesor de economie
1. Un acord franco-germanîncheiat la 18 octombrie menţionează stabilirea "unui cadrupermanent şi robust pentru asigurarea pe viitor a unei gestionăricoerente a crizelor". Poziţia germană este expusă prin cuvinteleministrului de finanţe Wolfgang Schauble: "Merită să ne amintim căuniunea monetară nu a fost destinată să fie un panaceu pentrumembrii eurozonei şi nici un sistem de îmbogăţire pentruspeculatorii financiari. Nu a fost destinată să fie nici un sistemde redistribuţie de la ţările bogate la ţările sărace prinîmprumuturi mai ieftine pentru guverne prin intermediul unoreuroobligaţiuni comune sau a transferurilor fiscale directe.Uniunea Monetară Europeană nu va avea succes dacă unele ţări seaflă mereu în deficit şi îşi slăbesc competitivitatea pe seamastabilităţii euro". După părerea mea, această poziţie subestimeazăimplicaţiile caracterului sub-optim al UME şi nevoia de a folosiinstrumente mai eficiente pentru a încuraja o convergenţă reală înaceastă zonă (Europesworld, 3, 2010).
2. Gianviti et. al, "A European Mechanism for Sovereign debt CrisisResolution", Brussels, Bruegel, 9 November, 2010.
3. Paul de Grauwe, "A mechanism of self-destruction of theeurozone", Brussels, CEPS, 9 November, 2010.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
