O caricatură într-un cotidian: uimită de măsurile cam pătrăţoaseale tronsonului de autostradă pe care urma să-l inaugurezepremierul, secretara îl întreabă: "Cum doriţi să inauguraţi, pelungime sau pe lăţime?"
Preşedintele Traian Băsescu a răspuns ieri în locul premierului,la Radio România Actualităţi, zeflemelii generale legate de"hobby-ul" şefului Guvernului de a inaugura orice, un picior depod, o piscină, un tronson de autostradă de 10 km: "Cred căGuvernul are obligaţia să arate ceea ce se face, atât timp câtmediul mediatic în care evoluează este unul atât de ostil, în careîi spune de dimineaţă până seara: «Nu se face nimic, e dezastru înRomânia»".
Ce adaugă şeful statului în apărarea unui asemenea punct devedere? Că 2010 şi anul acesta cheltuielile cu investiţiile au fostcele mai mari din UE, ca procent în PIB.
"Dincolo de lista lungă de măsuri de stimulare a angajării, degaranţii pentru mici afaceri, vă pot spune că România a avut şianul trecut şi anul acesta cel mai ridicat procent din PIB din UEdestinat investiţiilor. Pentru că politica a fost să se creezelocuri de muncă."
Săvedem câtă dreptate are preşedintele. Cheltuielile de capital (doarinvestiţiile statului) au atins vârful în 2008, când au însemnat26,7 mld. lei (7,2 mld. euro la cursul mediu anual al BNR), dupăcare au scăzut continuu. În 2009 au fost de 21,9 mld lei (5,2 mld.euro), 2010 au însemnat 19,4 mld. euro (4,6 mld. euro), iar înprimele cinci luni ale lui 2010 au fost de 5 mld. lei (1,28 mld.euro) în scădere cu 5,2% faţă de perioada similară a anuluitrecut). În iunie însă au avansat puternic, ajungând să fie, laşase luni, cu 30% mai mari decât perioada similară a anului trecut.Rectificarea bugetară va aduce sume importante pentru investiţii,aproape 400 mil. euro la Transporturi, 200 mil. euro la Agriculturăsau 70 mil. euro la Ministerul Dezvoltării.
Dacă adăugăm însă cheltuielilor de capital şi sumele aferenteprogramelor de dezvoltare finanţate intern şi extern, reiese căinvestiţiile totale reprezintă în doar primele cinci luni aleanului 10,6 mld. lei (2,5 mld. euro), ceea ce oferă premise pentruinvestiţii (totale) în 2011 de cel puţin şase mld. euro. Adică banimulţi.
Datele Eurostat îi dau şi ele dreptate preşedintelui. Potrivitoficiului european de statistică, ponderea cheltuielilor de capitalîn PIB a fost în România între 2006 şi 2009 cea mai mare din UE,peste 5%, în vreme ce media Uniunii a fost de sub 4%. De ce nu sevede însă nimic, dacă aşa stau lucrurile?
Potrivit World Competitiveness Report, 2010, deşi a cheltuitîntre 1995 şi 2009 foarte mult ca procent din PIB pentruinvestiţii, în privinţa indicelui calităţii infrastructurii Româniaeste pe ultimul loc în UE.
Ce concluzie trage Consiliul Fiscal analizând aceste realităţiîn raportul pe 2010 (publicat în primăvară)?
"Deşi România a avut în perioada 1995 - 2009 printre cele maimari cheltuieli de capital în cadrul ţărilor europene, cucheltuieli de capital mai mici ţări precum Polonia, Ungaria,Bulgaria au o calitate a infrastructurii mai bună, ceea cedemonstrează eficienţa scăzută a acestor cheltuieli în cazulRomâniei."
Acum mai înţelegem ceva şi întrebăm. Ce eficienţă areinaugurarea de către premieră unui bazin care nu va fi umplut cuapă pentru că Guvernul a blocat angajările în administraţia publicăsau a unui drum de zece km în regim de autostradă, dacă după aceştizece km plonjezi din nou într-un drum de ţară?
Câţi kilometri de autostradă s-au construit în timpul mandatuluilui Emil Boc? Ceva mai mult de 50 cu tot cu centuri ocolitoare,inaugurate în porţiuni mici-mici. Pe de altă parte, premierul aredreptate când spune că în mandatul predecesorului său, liberalulPopescu-Tăriceanu, s-a construit infinit mai puţin. Dacă Boc aconstruit 54 de km de autostradă, iar Tăriceanu cinci, înseamnă căpremierul în exerciţiu a construit de 10 ori mai mult. Ce relevanţăare acest lucru când România putea să aibă acum mii de kilometri deautostradă, cu banii mulţi, puţini cât are? Când te compari cu unulmai mic ca tine, oricât de mic ai fi tu tot eşti mai mare.
Aceasta este cea mai mare problemă. Dacă măcar atâţia câţi suntbanii - că sunt mulţi ca procent din PIB, că sunt puţini faţă decât ar fi nevoie - ei ar fi cheltuiţi corect, iar oamenii chiar arsimţi că s-a făcut ceva concret care le foloseşte, atunci ar prividacă nu cu simpatie, cel puţin mai îngăduitori şi inaugurările şităierile de panglici.
Pentru că aserţiuni prezidenţiale de tipul: " foarte mulţidintre deţinătorii privaţi de mijloace media, politicieni, şi-audorit din suflet eşecul Guvernului", ar putea fi susţinute doardacă ei, oamenii, ar vedea în jurul lor altceva decât văd duşmaniiGuvernului.
În rest, îi dau dreptate preşedintelui: "Nişte oamenidescurajaţi... e foarte greu să treci de criză cu un popordescurajat".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
