Menţinerea exporturilor la un nivel cu 25% mai mare faţă de anultrecut, reducerea numărului de companii care intră în insolvenţă cucirca 20% şi nivelul constant al şomajului în septembrie faţă deaugust ar putea fi primele semne că economia a încheiat perioada dedeclin abrupt.
Cu toate că reducerea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA aufost un şoc pentru mediul de business, există unele date care aratăcă perioada de absorbţie a acestora se apropie de sfârşit.
Un semnal: tot mai mulţi manageri afirmă că piaţa scade, darvânzările firmei lor se află pe o tendinţă ascendentă.
Alt semnal este că unele multinaţionale care au avut poziţiileîngheţate din ianuarie 2009 şi până în vara acestui an au începutsă caute oameni.
Un bun indicator din acest punct de vedere este ceea ce se întâmplăîn cele patru mari firme de consultanţă, Big4(PricewaterhouseCoopers, Ernst&Young, KMPG şi Deloitte), careau redeschis programele de angajări aproape de nivelele de dinaintede criză.
Firmele din Big4 sunt importante din acest punct de vedere pentrucă absorb anual sute de absolvenţi de facultate care ulterior sunt"aruncaţi" pe piaţă în diverse poziţii în companii.
"Am reînceput în forţă angajările. Este foarte mult de muncă",spune un manager al unei astfel de firme. În 2009, şi aceste firmeau mai micşorat numărul de tineri absolvenţi atraşi, iar faptul căîncep să revină la numărul de angajări de tineri dinainte de crizăarată că pe undeva, la nivelul investitorilor străini mai ales,începe să fie de lucru.
În Vest, mulţi spun că motoarele au repornit, iar firmele deservicii, de genul celor de consultanţă, au de asemenea de lucrudin plin.
Doar ultimele date sunt mai îngrijorătoare, privind neputinţa SUAde a crea noi locuri de muncă la un nivel semnificativ şi deciziaca Rezervele Federale să intervină iarăşi prin măsuri "cantitative"pentru a asigura lichiditatea pe piaţa bancară, cu alte cuvinte sătipărească bani cu care să împrumute guvernul.
De asemenea, există o tensiune în creştere la nivel internaţionalîntre marile blocuri economice SUA/Europa/Asia în ceea ce priveşteevoluţia cursurilor valutare, americanii fiind acuzaţi, mai ales decătre statele emergente, că îşi depreciază moneda pentru a-şi ajutaeconomia.
Un alt punct cheie în perioada următoarea este decizia ComisieiEuropene de a menţine sau nu măsurile de relansare economică, şiaici fiind încă în dispută ideea dacă este cazul ca focusul să fieschimbat total în ajustarea poziţiilor bugetare grav afectate decriză sau să mai continue politica de impulsionare a activităţiieconomice.
Un alt semnal negativ vine din Germania, unde creştereaexporturilor a mai slăbit în ultimele luni, faţă de începutulanului.
Dacă aceşti parametri externi nu se vor deteriora semnificativ,este posibil ca în perioada următoare economia românească săînceapă să mişte cât de cât. Un singur job nou creat aduce eventualun credit pentru o casă, o comandă de mobilă sau achiziţia unuifrigider.
O posibilă problemă, viu disputată şi în paginile ZF în ultimelesăptămâni, este că orice mică reluare a consumului avantajeazăimportatorii, care beneficiază de un curs egal cu cel din 2004,deşi inflaţia a fost între timp de 42%.
Deci orice mică revenire a consumului ne aruncă iar în spiralaeuroizării şi prinde şi mai strâns economia în capacana expuneriivalutare, spun unii analişti.
Dezbaterea despre unde ar trebui să se situeze cursul leu/euro estedeschisă, cel puţin din punct de vedere ziaristic. Le rămâneprofesorilor universitari, academicienilor şi factorilor de deciziesă vină cu soluţii, mai ales că sunt şi plătiţi pentru asta.
Măcar să revină creşterea economică, orice riscuri ar(re)aduce.
Sorin Pâslaru este redactorul-şef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
