Când intri pe bbc.co.uk, prima impresie este că site-ul nuaparţine televiziunii britanice, ci este vorba de o televiziuneafricană sau asiatică. Şi asta nu doar acum, când a luat foc lumeaarabă.
Majoritatea ştirilor nu sunt despre ce se întâmplă în interiorulgraniţelor Marii Britanii, ci despre ce este nou în Sudan,Tanzania, Haiti, Zimbabwe sau Thailanda.
Pleci de acasă să faci bani, nu vin banii acasă. Cel mai bineştiu asta englezii. Prosperitatea vine mai repede din comerţ şischimb decât din orice altceva. Au interese, au comerţ, auinvestiţii, au joburi în Tanzania şi Sudan, atunci trebuie săcitească ştiri despre Tanzania şi Sudan, oricât de exotice ar păreaaceste destinaţii faţă de Liverpool şi Manchester.
Sigur că este o chestiune istorică şi că englezii sunt educaţidin start să plece afară şi să facă bani nu de ieri, ci de sute deani. Aduci nuci de cocos din Brazilia şi trimiţi stofe, iar mainou aduci tot ce e mai bun pe acest pământ la Londra şi trimiţi înOrient acţiuni la Harrod's, adică dreptul de proprietate pe obucăţică de pământ la care visează tot globul.
România şi liderii săi au rămas cu discursul la nivelul anilor'90, când miza era Occidentul. În 20 de ani, lumea s-a schimbat.Aşa cum între anii '60 şi anii '80 lumea a devenit cu totul alta şiinclusiv în România au fost schimbări puternice (perioadaindustrializării), între anii '90 şi 2010 sunt două decenii în careşi lumea, şi România
s-au schimbat. În anii '90 exporturile României erau de circa 8miliarde $, iar miza era accesul produselor către Vest. Astăziexportul este de 44 miliarde dolari, 75% din exporturi merg înVest, dar această pondere a devenit dintr-o dată o sursă deinstabilitate.
Spre exemplu, analiştii de la Saxo Bank, o bancă de investiţiidaneză, văd în dependenţa exporturilor româneşti, poloneze sau cehede economiile occidentale o sursă de instabilitate, în condiţiileîn care zona euro se confruntă cu turbulenţa majore în acestan.
Trebuie găsite noi pieţe, noi orizonturi în economiile îndezvoltare. Criza din Egipt nu o să ţină o veşnicie, iar acolopopulaţia s-a dublat în ultimii 30 de ani, tinerii sub 25 de aniavând o pondere de 50%. Va veni o foame de locuri de muncă, deinvestiţii, de programe ale UE de dezvoltare, pentru că altăsoluţie nu e pentru Occident decât implicarea dacă nu vrea să setrezească cu sute de mii de tineri imigranţi la porţi.
Iar aici România trebuie să iasă la bătaie prin firme, săcâştige contracte. Problema este că firmelor româneşti le placeprea mult acasă, unde unora le e prea bine.
Preşedintele Traian Băsescu şi-a început mandatul punând pe masăproblema firmelor străine de construcţii care vin cu un laptop şidoi angajaţi să câştige contracte de sute de milioane de euro.Cum-necum, statul a făcut în aşa fel sub conducerea lui TraianBăsescu că o serie de firme de construcţii cu capital românesc auprimit tot mai multe lucrări că au ajuns la sute de milioane deeuro cifră de afaceri pe an.
Nu este puţin nici pentru o firmă europeană.
Dar bun, aţi crescut cinci-şase ani la adăpostul statului român,dar acum ar fi cazul să arătaţi că ştiţi să vă bateţi şi pentrucontracte în străinătate. Sunt firme ca Delta ACM (afaceri de 20mil. euro în 2005, 80 mil. euro în 2009), Tehnologica Radion(afaceri de 17 mil. euro în 2005, 100 mil. euro în 2009), Romstrade(15 mil. euro în 2005, 330 mil. euro în 2009), Vega '93 (25 mil.euro afaceri în 2005, 80 mil. euro în 2009), Euroconstruct Trading98 (10 mil. euro în 2003, 65 mil. euro afaceri în 2009 ), PA&COInternational (25 mil. euro în 2005, 50 mil. euro afaceri în 2009),Spedition UMB ( 50 mil. euro în 2005, 230 mil. euro afaceri în2009) sau Tehnostrade (30 mil. euro în 2005, 150 mil. euro în2009).
Angajaţi-vă oameni de calitate, expaţi, tehnicieni, energizaţiambasadele României în Azerbaidjan, în Nigeria, în Panama şicâştigaţi contracte afară, nu tot la statul român.
Mergeţi spre un miliard de euro afaceri, 2 miliarde de euro,trageţi după voi alte firme cu capital românesc, de servicii, desoftware, de consultanţă, de mass-media, de ce nu, şi cuceriţi altepieţe. Faceţi poduri sau construcţii grandioase, angajaţiarhitecţi, câştigaţi proiecte care sunt scoase la bătaie acum înţările emergente.
Nu acasă este dezvoltarea şi competiţia adevărată, ci în lumealargă, aşa după cum arată nu numai exemplul Occidentului, dar înultimii 10 ani şi al polonezilor, al cehilor, mai nou alchinezilor.
Ei vin însă tot la statul român. Ultimul contract al Metrorex,linia de metrou pentru Drumul Taberei, o afacere de 215 milioane deeuro, a fost câştigat de un consorţiu din care face parte şi firmaromânească Delta ACM.
De ce spaniolii de la FCC şi italienii de la Astaldi, ceilalţiparteneri din consorţiu, pot câştiga contracte în străinătate, iarfirmele româneşti de construcţii nu?
Fără o implicare în afaceri internaţionale nu poate avea loc ocreştere reală.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
