Parlamentul a incercat sa dea o lege care permite unui guvern cuputeri limitate promovarea bugetului, insa presedintele sustine caeste indecis cu privire la promulgarea acestei legi. Dincolo deretorica electorala, putem reflecta putin la rece pe margineabugetului de stat - parametrii discutiei sunt neschimbati de ani dezile.
Peste 30% din PIB-ul Romaniei este impartit, indiferent de ceputere politica se afla la conducerea tarii, fara niciun studiu deimpact. Nimeni nu are cifrele necesare sa justifice ca un leuinvestit in asfaltul de la Bechtel este mai important decat un leuinvestit in spitalul din Cucuietii din Vale. Nu exista nici macar oschita de metodologie sau vreun instrument calitativ sau cantitativcare ar putea masura acest lucru. Nu exista prioritati trasate cureflectare stricta in buget nici la nivel national, nici laprioritizarea proiectelor efective in cadrul bugetului uneiinstitutii. Exista doar prioritati declamative, nerealiste,fluctuante. Concluzia este ca s-ar putea genera resurse uriase doarprin punerea in ordine a unor liste de prioritati, intai la nivelnational, apoi ca o ierarhizare a proiectelor in cadrul bugetuluigestionat de fiecare institutie in parte.
An de an, de pilda, se mai taie din sumele si asa cronicinsuficiente pentru calea ferata si se mai adauga la sumele pentrureparatia drumurilor si constructia autostrazilor, intr-un momentin care Uniunea Europeana incearca sa se miste in sens invers prininvestitii masive.
In al doilea rand, exista o cronica incapacitate de a gestionaresursele existente. Pentru o buna parte din administratia de stat,bugetarea multianuala este in continuare o poveste frumoasa, incare exista de obicei o vrajitoare - primul an bugetar din calupulde trei - si doua zane - promisiuni cat vezi cu ochii in anii doisi trei. Din cei trei ani, in fapt conteaza doar primul, intrucatceilalti doi sunt dati doar ca "indicativi", in fond contand destulde putin cand se discuta bugetul urmatorului an, cand zana setransforma in vrajitoare. "Rectificarile" bugetare, evenimente carese intampla la noi de trei - patru ori pe an, sunt aproapeneintalnite in alte tari. In Romania anului 2010, probabil nu vomsti nici in martie cati bani vom aloca exact, la ultimul banut,pana la finalul anului, pentru proiectul de infrastructura x.Corolarul acestei probleme se reflecta si in cadrul institutiilor,unde bugetarea pe proiecte abia daca acopera cateva procente dinbuget, de ochii lumii.
In al treilea rand, legat de gestiunea resurselor, exista silucruri legate de controlul financiar care nu sunt in ordine. S-arputea, de exemplu, impune prin lege, auditarea tuturor firmelorunde statul mai are o participatie de catre o companie recunoscutainternational, pentru o mai buna gestiune financiara. S-ar puteacrea o inventariere patrimoniala a tuturor bunurilor, terenurilorsi actiunilor detinute de statul roman. S-ar putea hotari unprogram clar, pe 3-4 ani, cu privire la valorificarea acestorbunuri, prin licitatie cu strigare. O lege speciala in acest scop,similara cu cea lucrata cu Banca Mondiala si care sta la bazafunctionarii AVAS-ului, ar putea fi creata. S-ar putea, deasemenea, crea o echipa mixta de consultanti in strategie si auditcare sa aiba misiunea rationalizarii cheltuielilor prin misiuniindividuale, in fiecare institutie publica, cu recomandari ferme,implementabile imediat.
Ar fi de asemenea indicat ca Parlamentul insusi sa aiba unaparat similar cu cel existent in Statele Unite, unde este denumitBiroul Bugetar al Congresului - un departament de experti care ausarcina de a studia implicatiile financiare pentru fiecare actnormativ aprobat de legislativ. Expertii independenti cresc putereade analiza a Parlamentului si echilibreaza discutia tehnica vizavide Guvern, care are la dispozitie peste 30.000 de functionari inMinisterul Finantelor. Deciziile in privinta politicilor publicedevin astfel mai bine fundamentate.
Avem de lucru, asadar - prioritizare, gestionarea mai buna aresurselor existente, un control financiar mai strict, o mai bunacapacitate de analiza a Parlamentului. Lucruri de minim bun-simtpentru imbunatatirea procesului bugetar actual.
Razvan Orasanu este fost consilier de stat al primului-ministrusi fost presedinte al AVAS
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
