Ce inseamna subfinantarea sistemului de sanatate? Cat de departesuntem de starea de normalitate, asa cum este ea perceputa inUniunea Europeana? Unde va duce lipsa de resurse? Sunt intrebari lacare merita sa dam un raspuns categoric, pentru ca sanatateapersonala si a celor dragi este in fapt o necesitate prioritarapentru orice om, indiferent de venitul, categoria sociala saueducatia acestuia.
Dincolo de acuze, idei preconcepute, interese contrare sau oricealt atribut, cand se iau in discutie problemele unui sistem, ar fiindicat sa se recurga la obiectivitatea unor cifre. Daca o imagineface cat 1.000 de cuvinte, cifrele bine fundamentate pot facediferenta intre a orbecai in intuneric sau a rula pe o autostradabine luminata.
Cheltuielile medii (publice plus private) pentru sanatate aleunui roman au fost in 2008 de 473 de dolari (in 2009 sunt estimatela 420), din care 104 dolari au fost destinati, in medie,achizitiei de medicamente. O fi mult? O fi putin?
Pe baza acestor cifre studiul "The World Pharmaceutical MarketsFact Book 2009" plaseaza Romania pe ultimul loc in UniuneaEuropeana in topul realizat pe criteriul cheltuielilor totalepentru sanatate si pe penultimul loc in cel constituit pe criteriulbanilor folositi pentru medicamente. Ce inseamna mai exact acestfapt? Prin comparatie cu statele de pe primul loc, in spetaNorvegia, respectiv Elvetia, in Romania s-a cheltuit anul trecut pecap de locuitor, in medie, de 15,5 ori mai putin pentru sanatate side 8,6 ori mai putin pentru medicamente. Cumulat din surse publicesi private, un norvegian a beneficiat in 2008 in medie de 7.333 dedolari (!) pentru cheltuielile de sanatate, in timp ce un elvetiana avut la dispozitie un buget cumulat de 893 de dolari (!) pentrumedicamente.
Mediile celor doi indicatori pentru Europa de Vest se aflaaproximativ la jumatate, in ceea ce priveste cheltuielile totalepentru sanatate (3.665 de dolari), fata de Norvegia, respectiv la67% din nivelul alocarilor financiare pentru medicamente dinElvetia. Chiar si asa, daca pentru un roman s-ar cheltui in medieatat cat se plateste pentru un vest-european, suma necesara ar fiechivalenta cu jumatate din PIB prognozat in acest an, respectiv cuaproximativ 20% mai mult decat totalul cheltuielilor bugetare din2009 (care include investitii, plata pensiilor si a celorlalteobligatii ale statului)! Prin comparatie, anul acesta s-au alocatsanatatii aproximativ 3% din PIB. Acestea fiind spuse, este clarpentru oricine ca bugetul de stat, cu si fara contributiile propriiale cetatenilor romani, nu poate sa asigure resursele financiarenecesare cheltuielilor pentru sanatate la un nivel similar celuidin statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Fara sa mai luam incalcul ca recuperarea decalajului presupune bugete chiar mai maridecat cele din statele vestice, si asta pentru un numarsemnificativ de ani.
Aceasta este, in fapt, dimensiunea "distantei" dintre Romania sistatele dezvoltate din Uniunea Europeana. Adica de aproape opt orimai putini bani pentru sanatate si de aproximativ sase ori maiputini pentru medicamente. Atunci cand se emit judecati de valoaresau se iau decizii care privesc sistemul de sanatate este bine sanu fie trecuta cu vederea dimensiunea abisala a subfinantariiacestuia. Cei care vor dori sa rezolve intr-adevar tarele sistemicetrebuie sa gaseasca, in primul rand, noi surse de finantare pentruacesta.
Ce se intampla in realitate? In 2009 am inregistrat o diminuarea bugetului atat pentru sanatate, cat si pentru medicamente.Fondurile alocate sanatatii, exprimate in lei, au scazut cu 7,9%,pana la 15,32 miliarde de lei, fata de 16,64 miliarde de lei in2008. In euro, scaderea este si mai mare, de 19,9%, de la 4,52miliarde de euro in 2008 la 3,62 miliarde de euro in acest an.Bugetul destinat medicamentelor gratuite si compensate este de 0,77miliarde de euro, iar pentru programele nationale de sanatate suntprevazute alte 0,45 miliarde de euro, in conditiile in care, in2008, din piata totala de medicamente, de 1,95 miliarde de euro,cele pe baza de prescriptie reprezentau 83,1%, adica 1,62 miliardede euro. Aceasta fiind situatia alocarilor bugetare, nu este demirare ca a fost necesara angajarea de credite suplimentare lainceputul lunii octombrie. Chiar si asa, incercarea de a peticisacul va avea un succes indoielnic atat timp cat datoriile suntrostogolite in 2010, an pentru care proiectul de buget oferasanatatii acelasi statut de "Cenusareasa" de care a "beneficiat"aceasta in ultimii nouasprezece ani.
Cu alocari anuale de 3-4% din PIB, problemele din sanatate sevor transforma in probleme sociale majore. Este nevoie deacceptarea de catre mass-media si clasa politica a faptului ca,pentru cetatenii Romaniei si deci pentru opinia publica, sanatateaeste unul din bunurile cele mai de pret, o prioritate individualade prim rang care trebuie recunoscuta ca o prioritatenationala.
Petru Craciun este directorul general al companieide analiza si studii de piata Cegedim Romania
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
