Lipsa de corenta si viziune a autoritatii fiscale - ghinionul firmelor exportatoare si, implicit, al balantei externe a Romaniei.
In urma cu doi ani, Ministerul Finantelor negocia cu UE capitolul "Impozitarea" angajand pentru 2004 alinierea exportatorilor romani la cota standard de impozit pe profit, de 25%. Fara a se gandi ca in anul de gratie 2005 va fi aplicat o reducere a acestei cote de impozit pana la 20%.
Si astfel, Romania a ajuns in 2004 in situatia de a-si sacrifica exporturile din punct de vedere fiscal, tocmai in momentul in care are mai mare nevoie de incasari valutare pentru a-si diminua deficitul extern. Timp de un an, firmele exportatoare sunt nevoite sa suporte o cota de impozit pe profit de 25%. Cine rezista, se va putea bucura anul viitor de promisa relaxare a impozitarii pana la 20%.
Iar daca reducerea la zero a tratamentului fiscal preferential acordat exportatorilor in 2000 poate fi justificata de cerintele UE in perspectiva aderarii, socul pe care trebuie sa-l suporte in acest an companiile cu astfel de activitati prin dublarea impozitului de la 12,5% la 25% isi gaseste justificarea numai in lipsa de viziune a autoritatii fiscale.
Ceea ce nici nu-i de mirare daca ne gandim ca de-abia din toamna anului trecut oficialii Finantelor au inceput sa le arate oamenilor de afaceri cateva coli de hartie care se doreau a tine loc de strategie fiscala pentru perioada ramasa pana in 2007. Strategie care nu este finalizata nici in momentul de fata, proiectul urmand a suferi modificari in urma observatiilor facute de FMI la recent incheiata misiune la Bucuresti.
Tocmai lipsa de viziune fiscala pe termen mediu face ca Romania sa se dovedeasca inca o data incapabila sa ofere conditii de impozitare prielnice dezvoltarii afacerilor si, cu atat mai putin, competitive cu oferta tarilor vecine. Cu care Romania oricum a pierdut in mod lamentabil, de ani de zile, cursa atragerii de investitii straine directe. Iar tratamentul fiscal apare astazi cu atat mai agresiv cu cat vecinii continua politici de relaxare consistenta, in timp ce Romania de-abia isi permite pasi marunti, sub amenintarea incapacitatii de a colecta banii necesari bugetului de stat.
Anul 2004 gaseste Romania cu cea mai impovaratoare impozitare a profitului din regiune, efectul cotei de 25% fiind amplificat considerabil de limitarile aplicate la recunoasterea deductibilitatii diferitelor cheltuieli legate de activitatea firmelor.
Cu 25% taxeaza astazi statul roman profiturile companiilor inregistrate pe teritoriul sau.
Fata de 19,5% in Bulgaria, 19% in Polonia si Slovacia, mergand pana la 16% in Ungaria.
Reducerea fiscalitatii pe afaceri tinde sa se transforme intr-un curent care se extinde la nivelul intregii Europe, fiecare tara incercand sa se pozitioneze cat mai bine pentru a atrage mai mult business pe teritoriul sau. Si a incasa astfel venituri mari la buget din taxe reduse aplicate unui volum cat mai mare de afaceri.
Uniunea Europeana nu are un sistem unitar de impozite si taxe, fiscalitatea ramanand una din cele mai importante surse de diferentiere. Ceea ce i-a permis Irlandei sa practice o cota de impozit pe profit redusa la 12,5%, cu mult mai mica decat alti membri ai Uniunii si de pe urma careia a castigat din plin, promovand de la statutul de "bolnav al Europei", la cel de "tigru celtic".
Romania insa nu si-a propus sa faca o asemenea "figura", nici macar la nivel regional.
Cu pasi mai mari sau mai mici, alti membri ai UE urmeaza orientarea Irlandei. Portugalia, unul din modelele de aderare pentru Romania, a redus din acest an impozitul pe profit de la 30% la 25%, anuntand ca in 2005 urmeaza sa il coboare la 20%.
Italia isi permite o relaxare mai marunta: impozitarea profiturilor a scazut in acest an de la 34% la 33%.
La randul sau, Grecia a anuntat pentru anul viitor o reducere a impozitului pe profit cu cinci puncte procentuale. Austria promite o relaxare inca si mai substantiala, de la 34% la 25%.
In acest rastimp, Fiscul romanesc nu schiteaza nici un gest semnificativ; doar promite.
Altii, extind relaxarea fiscalitatii si la veniturile indivizilor. Bulgaria a redus cota minima de taxare la 12%. Romania a ramas cu 18%.
Slovacia a avut curajul de a opta pentru "experimentul" cotei unice, stabilite la un nivel de 19%.
Ungaria a "umblat" la cota maxima a scarii de impunere a veniturilor, operand o reducere de la 41,5% la 38%. Romania a ramas cu cota maxima de 40%. Pe care adeptii ideologiei fiscale care il are ca exponent pe presedintele Iliescu o vad inghetata la acest nivel mult si bine, daca nu chiar majorata.
Si aceasta, in conditiile in care adevarati "practicanti" ai impozitarii progresive, pe masura cresterii nivelului veniturilor, asa cum sunt germanii, au redus cota maxima de la peste 50% la 45% anul acesta, pentru ca in 2005 sa o coboare la 42%.
La capitolul impozitarii veniturilor persoanei, Fiscul romanesc inca bajbaie, dupa esecul suferit cu propunerea timida a introducerii unei cote unice. Pe care ministrul finantelor spune ca, de fapt, nu o vede decat ca solutie pe o perioada determinata, de 3-5 ani, care sa rezolve problema colectarii. Maximul ce se poate astepta de la 2005 in termeni de impozit pe venit este restrangerea numarului de cote de la cinci la trei si o reducere a cotei minime, de 18%, ori chiar si a celei maxime, de 40%, daca si presedintele Iliescu va fi de acord. Pentru ca, asa cum s-a dovedit, orice gest al Fiscului perceput ca o amenintare pentru echitatea sociala a impozitarii are de trecut testul de la Cotroceni.
Estonia, prima tara care a experimentat cota unica de impozit inca de la jumatatea anilor '90, incearca sa tina pasul cu acest curent de imblanzire a fiscalitatii, adoptand un program de reducere graduala a cotei de la 26% in prezent la 20% in 2007.
Succesul sau si al celorlale tari baltice, alaturi de experimentul reusit al cotei unice de 13% adoptate de Rusia in 2001, au incurajat si alte state din Europa Centrala si de Est sa ia in calcul o asemenea reformare a sistemelor de impozitare, care sa le ridice atractivitatea mediilor de afaceri si le ajute sa atraga un numar tot mai mare de rezindenti fiscali din alte tari. Chiar si Serbia se pregateste sa introduca o cota unica de 10% pentru majoritatea veniturilor persoanei.
Si astfel, cursa competivitatii fiscale continua in Europa Centrala si de Est. Cu Romania tot departe de plutonul fruntas, suportand costurile de rigoare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
