Grecia: "butoiul cu pulbere" al Europei
Viitorul zonei euro şi al Uniunii Europene atârnă astăzi de ieşirea sau rămânerea Greciei în zona euro. Decizia de renunţare la moneda unică europeană nu afectează doar Grecia, ci toate statele care au ales să facă parte din construcţia europeană. Interdependenţa dintre ţări a devenit o realitate care nu mai poate fi ignorată. Statele europene sunt legate unele de celălalte cu funiile invizibile ale comerţului exterior, ale investiţiilor străine şi ale sistemelor bancare şi financiare. Orice tensiune la unul dintre capete se transmite înzecit către celelalte. România se află în această reţea complexă. La fel şi Grecia.
Economistul-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Erik Berglöf, şi-a exprimat optimismul în privinţa capacităţii României şi a ţărilor învecinate de a rezista în faţa unei posibile ieşiri a Greciei din zona euro, însă numai în condiţiile adoptării unui "inel de apărare".
Cât de puternice sunt legăturile dintre România şi Grecia? Cum ne putem apăra?
Principala axă de transmitere a turbulenţelor: sistemul bancar
Stabilitatea financiară reprezintă prima componentă a inelului de apărare al României. Aceasta se traduce prin supravegherea atentă a ieşirilor de capital străin şi a retragerilor de depozite din bănci. BNR dă asigurări că subsidiarele elene din România sunt puternic capitalizate, iar sistemul bancar românesc are o rată medie de solvabilitate de 14%, alături de rezultatele bune obţinute la testele de stres.
Băncile greceşti controlează apoximativ 13% din activele sistemului bancar românesc, adică 47 miliarde lei la sfârşitul anului 2011. Cele mai mari instituţii de credit elene sunt prezente în România: EFG Eurobank Ergasias prin Bancpost, National Bank of Greece prin Banca Românească, Alpha Bank, ATE Bank şi Piraeus Bank. Emporiki Bank este deţinută de grupul francez Credit Agricole. Cea mai mare subsidiară elenă, Alpha Bank, deţine o cotă de piaţă de 4,67%, urmată de Bancpost cu 3,47%, Piraeus cu 2,3% şi Banca Românească cu 2,1%.
Cea mai mare temere este că băncile greceşti din regiune nu vor mai fi capabile să-şi finanţeze subsidiarele şi că va urma o retragere masivă de fonduri din băncile-fiice. Unul dintre secenariile posibile presupune reducerea expunerii pe piaţa românească a subsidiarelor băncilor greceşti, echivalentă unei limitări a creditării. Al doilea scenariu ia în calcul ieşirea masivă şi necontrolată a capitalurilor, pentru a ajuta băncile mamă cu lichidităţi.
O parte importantă a investiţiilor străine directe care pătrund în România sunt de fapt credite acordate de companiile-mamă către companiile-fiice. Volumul total al creditelor intra-grup reprezenta 32,4% din soldul ISD, adică 17 miliarde euro în anul 2010. Cele mai recente date indică un nivel de aproape 7% din ISD-urile atrase în primul trimestru al acestui an, adică 29 milioane euro. Creditele intra-grup sunt specifice situaţiei din sistemul bancar în ultimii ani.
Această trăsătură a sistemului bancar românesc ar putea fi dublată de presiunea exercitată de subsidiarele băncilor aparţinând ţărilor care au finanţat România, dar au creditat şi Grecia, precum Germania şi Franţa, care la rândul lor vor forţa returnarea liniilor de credit pentru a-şi consolida propriul sistem bancar.
În aceste condiţii, este necesară garanţia că subsidiarele greceşti şi, în general, cele străine nu vor restitui liniile de finanţare obţinute de la băncile-mamă mai repede decât în ritmul normal.
Axa investiţiilor străine directe
România este vulnerabilă la reducerea ISD-urilor provenind din Grecia, al cincilea investitor major în România, conform ultimelor date disponibile din anul 2010. Soldul investiţiilor străine directe elene în România depăşeşte 3 miliarde euro, adică 5,7% din totalul ISD-urilor, şi a rămas relativ stabil din anul 2007.
De asemenea, Grecia deţine 3% din numărul total de firme cu capital străin din ţara noastră. Din cele 181.302 societăţi comerciale cu participare străină la capital înmatriculate în România la sfârşitul lunii aprilie 2012, 5.284 societăţi aveau participare elenă la capitalul social. Grecia ocupă locul 6 ca valoare a capitalului social subscris, care se ridică la 1,86 miliarde euro, adică 5,95% din total.
Axa comerţului exterior
Grecia este un partener comercial de importanţă redusă pentru economia românească: doar 1,5% din exporturile României merg în Grecia, iar importurile din Grecia reprezintă doar 1,3% din totalul importurilor ţării (date pentru anul 2010).
Cu toate acestea, impactul trecerii de la euro la drahmă ar lovi mai puternic în exportatorii români, care vor încasa drahme pe marfa exportată, în condiţiile în care drahma se va deprecia foarte mult.
Integrarea pieţelor financiare europene face ca problemele întâmpinate de un stat să fie resimţite de bănci din cu totul alt stat. Din acest considerent, "virusul" grecesc trebuie îngrădit, limitat şi tratat înainte să cuprindă întreaga Uniune Europeană.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
