Confruntaţi cu un val de nemulţumiri şi critici atât din parteapopulaţiei, cât şi din cea a mediului de afaceri pentru modul încare au gestionat criza economică, Guvernul şi preşedintele TraianBăsescu primesc o încurajare diplomatică din partea lui Herman vanRompuy, preşedintele Uniunii Europene (UE fiind unul dintre ceimai importanţi creditori ai României): În plină criză financiară lanivel global România a reuşit, cu ajutorul FMI şi UE să-şistabilizeze economia şi să-şi consolideze finanţele publice.
Aflat ieri la Bucureşti pentru a doua oară de la preluareamandatului de preşedinte al Consiliului European (şefii de state şide guverne din UE), în noiembrie 2009, Rompuy a susţinut, după oîntrevedere cu preşedintele Traian Băsescu, că Bucureştiul arespectat programul comun semnat cu FMI şi UE, reuşind astfel săaducă economia pe un trend pozitiv.
"A stabilizat economia, a consolidat finanţele publice şi aconservat o stabilitate a sistemului financiar, asta în plină crizăfinanciară la nivel global. De asemenea, a consolidat cadrulpoliticilor macroeconomice, legea responsabilităţii fiscale şi ceaa salariilor unitare, a permis şi va continua să permită păstrareaunor finanţe publice pe o cale durabilă şi vor menţine deficitulpublic în limita celor 3% din PIB până în 2012", a comentat Rompuysituaţia României.
Uniunea Europeană, prin braţul ei executiv, Comisia Europeană, aparticipat, alături de FMI, la cel mai mare împrumut contractatvrodată de România. La pachetul financiar acordat României deaproape 20 mld. euro, Comisia Europeană a participat cu 6,5 mld.euro.
Acest împrumut record nu a ajutat însă România să-şi revină dincriză. În 2009, căderea economică a fost de 7,2%, iar în 2010 de1,2% - mai mică decât se anticipa în vară, când se preconiza ocontracţie de aproape 2%. Scăderea nu fusese totuşi anticipată laînceputul anului 2010, când, în baza cifrelor agreate de FMI şiComisia Europeană, atât Guvernul, cât şi BNR vedeau o creştereeconomică de 1,5%. Turbulenţele din flancul sudic al UE au lovit şiRomânia care s-a văzut obligată să scadă salariile şi să majorezeTVA, anulând orice speranţă de creştere economică în 2010. Totuşi,T4 a înregistrat o creştere de 0,1%, nici ea anticipată, darimportantă pentru semnalul pe care îl dă pieţelor.
Guvernul României, dar şi FMI şi Comisia Europeană mizează în2011 pe o creştere economică de 1,5%. Răstimp de doi ani, România aînghiţit pilula amară a FMI şi a început restructurarea dură asectorului public şi o consolidare a finanţelor statului.
"Vreau să salut implementarea foarte viguroasă a programuluicomun cu UE şi cu FMI de către România. Eforturile făcute de ţaradumneavoastră, domnule preşedinte, au contribuit la stabilizareasituaţiei şi sunt încântat că România a reuşit să treacă pe otendinţă pozitivă din punctul de vedere economic, pentru că FMIaşteaptă o creştere de 1,5% din PIB în 2011 şi apoi una de 4,5% dinPIB în 2012", a declarat preşedintele UE după întâlnirea cu TraianBăsescu.
În urmă cu două săptămâni, Traian Băsescu a anunţat că Româniarenunţă să mai tragă ultima tranşă din acordul cu FMI, de unmiliard de euro, argumentând că BNR are acum suficienţi bani pentrua păstra echilibrul pe pieţe, iar băncile care activează în Româniasunt solide. "Suntem în afara riscurilor de derapaj economic", adeclarat preşedintele.
Actualul acord de tip stand-by se va încheia în aprilie, darluna viitoare România va semna un nou acord pe 2 ani cu FMI şiComisia Europeană de tip preventiv. Noul acord este în valoare de 5mld. euro (3,6 mld. euro de la FMI şi 1,4 mld. euro de la Comisie).Banii nu vor fi atraşi de România, ei vor fi ţinuţi la dispoziţiaBucureştiului, iar pentru ei nu va fi plătit comision.
Ţinta de deficit bugetar pentru 2011 din noul acord este de4,4%, iar pentru 2012 de 3%.
"Ştim că aceste eforturi nu sunt întotdeauna populare, însă suntnecesare pentru prosperitatea viitoare", a afirmat Rompuy.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
