Cetăţenii care se vor prezenta anul viitor la vot vor primi şase buletine, după ce decizia Guvernului de comasare a alegerilor locale cu cele generale a trecut ieri de Parlament, în urma respingerii moţiunii de cenzură depuse de opoziţie.
Guvernul a comasat alegerile motivând că face o economie de 20 de milioane de euro. Drept urmare, alegerile "comasate" vor fi organizate, cel mai probabil, în toamnă prin amânarea alegerilor locale - lucru care nu s-a mai petrecut în cei 22 de ani de după revoluţie. În legea actuală, mandatul aleşilor locali nu poate fi prelungit decât în caz de dezastre.
Înainte ca mandatul preşedintelui ţării să fie extins de la patru la cinci ani, lucru care a desprins alegerile generale de cele prezidenţiale, PDL (pe atunci PD) cerea despărţirea alegerilor pe motiv că mandatul parlamentar înseamnă cu totul altceva decât mandatul prezidenţial şi că alegerile generale trebuie organizate separat pentru ca oamenii să-şi dea seama de programele electorale ale fiecărui partid, să aleagă în cunoştinţă de cauză şi nu influenţaţi de personalitatea unui candidat prezidenţial al vreunui partid. PD mai susţinea că organizarea simultană a alegerilor introduce confuzie în rândul electoratului.
La observaţia că tocmai organizarea simultană a localelor şi legislativelor ar putea introduce confuzie în rândul electoratului, pentru că mandatele locale sunt diferite de cele parlamentare, ca şi politicile, de altfel, (politici locale, pe de o parte şi politici naţionale, pe de alta), PDL a susţinut acum că oamenii sunt inteligenţi şi ştiu să discearnă.
USL (PNL, PSD şi PC), care a depus o moţiune de cenzură împotriva Guvernului după ce acesta şi-a angajat răspunderea în Parlament pe comasarea alegerilor, a susţinut că Guvernul a recurs la acest gest pentru a măslui alegerile şi că introduce arbitrariul într-un sistem care trebuie să fie prin excelenţă stabil.
"Puterea actuală, după ce a luat românilor dreptul la sănătate, dreptul la educaţie, dreptul la protecţie socială, ia astăzi şi un alt drept fundamental pentru care românii au luptat, acela de a putea să aleagă cine îi conduce în alegeri democratice. Angajarea răspunderii Guvernului Emil Bobu (sic!) reprezintă un precedent extrem de periculos, asta înseamnă că vom putea oricând să amânăm sau să anulăm alegerile pe motiv de criză, pentru că, după aceşti ani ai regimului tovarăşului preşedinte Traian Băsescu, România va fi în criză mulţi ani", a susţinut liderul PSD, Victor Ponta, la dezbaterea moţiunii "După 22 de ani democraţia este în pericol".
Aceleşi lucru l-a susţinut şi preşedintele PNL Crin Antonescu: criza economică nu se rezolvă prin diminuarea democraţiei.
"Resping în numele PNL şi USL ferm faptul că într-un Parlament în care încă ne mai putem pronunţa ideea că dificultăţile economice se rezolvă prin diminuarea democraţiei. Resping ideea că o diminuare a procesului electoral ar fi soluţia pentru ceva, cu atât mai puţin pentru o criză economică. Alegerile anticipate ar fi modificarea de calendar democratic pe care criza să o justifice."
La toate acestea premierul Emil Boc, preşedinte al PDL totodată, a susţinut că opoziţia este ipocrită şi antireformistă.
Dincolo de aceste declaraţii politice, este de observat că nicăieri în Europa alegerile locale sau de orice alt fel nu au fost amânate şi nicăieri nu au avut loc comasări de alegeri în numele crizei. În Franţa vor avea anul viitor patru rânduri de alegeri - alegeri prezidenţiale în două tururi şi alegeri parlamentare tot în două tururi.
Dimpotrivă, criza a dărâmat guverne precum în Italia sau Grecia şi în altele a impus alegeri anticipate, precum în Spania, dar nicăieri alegeri, indiferent de ce fel, nu au fost amânate.
Mai este de observat că, de când este la Palatul Victoria, de trei ani, Guvernul Boc a condus aproape exclusiv prin angajări de răspundere şi prin ordonanţe de urgenţă (109 ordonanţe de urgenţă de la 1 ianuarie şi până la începutul acestei săptămâni). Procedura angajării răspunderii este consacrată de Constituţie, dar ea ocoleşte, practic, Parlamentul. Pentru că un Guvern, dacă are o majoritate oricât de fragilă, cum se întâmplă, de altminteri, şi cu Guvernul Boc, poate să treacă orice prin Parlament, fără dezbatere. La angajarea răspunderii, opoziţia poate depune o moţiune de cenzură care, dacă este respinsă, cum s-a întâmplat şi ieri, impune ca legea pentru care Guvernul a venit în faţa Parlamentului să fie adoptată fără dezbatere.
Cele mai importante legi ale Guvernului Boc - salarii, pensii, majorarea TVA - au fost trecute prin angajarea răspunderii, deci fără dezbatere. De 16 ori şi-a angajat Guvernul Boc răspunderea, o performanţă neegalată de niciun alt guvern. În trei ani, guvernele conduse de Emil Boc au emis 351 de ordonanţe de urgenţă - adică una la fiecare trei zile.
Opoziţia a depus 10 moţiuni de cenzură în această perioadă - nouă au fost respinse şi una adoptată, în toamna lui 2009, dar Boc a rămas premier ca urmare a rezultatului prezidenţialelor câştigate de Traian Băsescu, care l-a impus din nou pe Emil Boc după ce el fusese demis de Parlament.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
