"Ca background pentru conferinta, va recomand http://en.wikipedia.org/wiki/Lisbon_Strategy despre Strategia de la Lisabona,ambitioasa predecesoare a Europa 2020."
Mesajul trimis jurnalistilor invitati la conferinta "Europa 2020- Iesirea din criza" este relevant pentru insasi agenda Lisabona siesecul sau.
In tonele de informatii despre Uniunea Europeana si proiectelesale, face lumina tot Wikipedia, adica un site creat prinvoluntariat, iar faptul este acceptat fara probleme de EuropeanJournalism Centre, o organizatie 
neguvernamentala finantata in mare parte de UE pentru a familiarizajurnalistii cu problemele si institutiile de la Bruxelles.
Cum sa revina cresterea?
Lovita de puternica criza financiara adusa de peste Ocean,Uniunea Europeana isi pune acum problema nu numai a unei noistrategii, dar preocuparea principala care transpare din discutiilecu oficialii este cum se poate pastra nivelul de trai atins instatele din vestul Europei, in conditiile in care veniturilebugetare scad si deficitele au explodat?
Toti vorbesc, ca si in cazul Agendei Lisabona, desprecompetitivitate si inovatie ca solutie pentru cresterile de PIBviitoare care sa imbunatateasca sau sa pastreze macar nivelul detrai in viitor la standardele dinainte de 2008.
Dar exemplul cu Wikipedia poate naste o intrebare cruciala:poate fi creata competitivitatea de sus, de la centru, prinprograme, conferinte si seminarii sau pana la urma tot firmele siindivizii in cautarea profitului vor fi cei mai creativi si vorrezolva problemele mai eficient decat orice stat sau uniune destate?
"Explozia deficitelor bugetare determinate de criza in 2009inseamna 20 de ani de consolidare bugetara spulberata. Darcetatenii Uniunii Europene nu vor accepta reducerea standardelor deviata, asa ca suntem condamnati sa gasim modalitati de crestereeconomica care sa furnizeze aceste venituri", spune Gert-JanKoopman, directorul Directiei generale ECFIN (Economie si Finante)din cadrul Comisiei Europene, insarcinat cu elaborarea strategieiEuropa 2020.
Cuvintele cheie pentru aceasta strategie, care vor fi probabilmult utilizate de acum incolo de oficialii europeni, sunt: "smart,sustainable and inclusive growth", adica crestere prin inovatie,sustenabila si care sa diminueze saracia.
Sunt cheltuieli in cercetare, dar cu cefolos?
Europa 2020 prevede si o serie de criterii de masurare aatingerii obiectivelor propuse in strategie - 75% din populatiaadulta sa fie incadrata in munca, 3% din PIB sa mearga incercetare-dezvoltare, sa fie reduse emisiile de carbon si deenergie cu circa 20%, sa fie diminuat abandonul scolar timpuriu, sacreasca ponderea absolventilor de facultate, sa fie redusasaracia.
Criteriile cantitative sunt insa destul de relative.
Chiar Gert-Jan Koopman recunoaste: "Problema este inovarea siaplicarea sa, nu nivelul cheltuielilor incercetare-dezvoltare".
Intr-adevar, inclusiv in cazul Romaniei, unde in ultimii anisunt cheltuite zeci de milioane de euro pentru diverse proiecte decercetare, sunt foarte rare cazurile de aplicare ale acestora, ceamai mare parte fiind proiecte fanteziste pe care profesorii le facdoar ca sa-si imbunatateasca veniturile lunare.
Oficialii de la Bruxelles sunt insa atat de convinsi ca faraastfel de strategii nu este posibil progresul economiei, ca aucurajul sa faca grafice cu evolutii pana in... 2105.
Astfel, Koopman estimeaza ca daca UE nu va introduce o taxa pecarbonul consumat si nu va lua decizii puternice pentru"inverzirea" economica, peste un secol 5% din PIB-ul global va fi"mancat de poluare".
Oricum, cuvantul cheie la Bruxelles ramane "reforma", poate siinca 100 de ani de acum incolo.
Pentru perioada 2009-2020, Koopman prevede ca in cazul aplicariiunor suficiente "reforme structurale", cresterea economica a UE vafi in medie de 2,1%, ceea ce se va traduce printr-o crestere inaceasta perioada de 23% a PIB-ului, adica 1.880 de euro in plusPIB/capita pentru fiecare din cei 500 de milioane de locuitori aiUE.
"Trebuie sa le dai oamenilor ceea ce au nevoie, nu cevor"
Insa in fata crizei, insasi acest parametru, PIB-ul, este pus indiscutie.
"Cred ca este necesar sa terminam cu economia PIB-ului. Esteacordata prea multa atentie acestui indicator. Trebuie gasita oalternativa care sa scoata la suprafata valorile non-materiale,prezervarea mediului inconjurator", afirma profesorul polonezGrzegorz Kolodko, fost ministru de finante in doua randuri inPolonia.
Kolodko, unul din artizanii reformei in Polonia dupa 1990, darca amortizor al politicilor de reforma soc promovate de LeszcekBalcerowicz, mai spune ca a venit timpul ca firmele si populatia sanu mai plateasca de exemplu taxe numai in functie de venit, ci siin functie de cat polueaza.
Viziunea sa este destul de dura, inclusiv la adresa presei:"Oamenii nu gandesc pe termen lung; trebuie sa le dai oamenilorceea ce au nevoie, nu ceea ce vor".
Dar ce spune Ann Mettler, director executiv al Consiliului de laLisabona pentru competitivitate economica si coeziune sociala,adica institutia care a urmarit ca statele UE sa indeplineascaangajamentele luate in 2000?
"Problema a fost ca programul nu a fost urmarit. A fost oinconsistenta intre politici si buget. UE vorbeste despre inovatie,dar jumatate din buget merge in agricultura", a spus Mettler.
In cazul Europa 2020, oficialii UE spun ca fiecare tara varaporta progresele facute si ca va fi "o guvernanta" mult mai bunaa programului.
Wolfgang Munchau, unul din comentatorii de top aiFinancial Times:
Oficialii din Romania nu sunt interesati sa comunice cunoi
Wolfgang Munchau, unul din comentatorii de top ai FinancialTimes, specialist pe zona euro, spune ca nu a fost niciodatainvitat la discutii de oficiali ai Bancii Nationale Romane sau aiGuvernului roman, cu toate ca oficialii altor state din Europa deEst ca Polonia, Cehia sau Ungaria il invita regulat sa discutedespre euro sau despre tendintele economice din Europa.
"Cel mai des avem contacte cu oficialii de la Banca Nationala aPoloniei. Discutiile sunt legate de tendintele economice. Ei vor sastie, sa inteleaga ce se petrece in zona euro", explicaMunchau.
Munchau s-a remarcat in 2009 prin faptul ca a propus ca tariledin Europa de Est slabite de criza financiara sa preia cat mairepede euro pentru a-si pune economiile la adapost. Mai este corectacest indemn acum,
cand situatia Greciei poate arata ca intrarea in zona euro a uneieconomii insuficient de pregatita creeaza dezechilibre pe termenlung?
"Si acum cred acelasi lucru. Romania si Grecia, spre exemplu,sunt diferite. Romania are industrie, este angrenata in schimburileeconomice europene. Decizia este doar la Romania de a intra in zonaeuro, iar tinta 2015 este fezabila. Sigur, poate fi o oarecarenervozitate acum in tarile mari, dupa situatia din Grecia, darnimeni nu va putea impiedica parcursul catre euro daca criteriilesunt indeplinite", crede Munchau.
De ce are nevoie acum Romania, o economie mica de la periferiaEuropei, care reprezinta sub 1% din economia zonei euro, sa treacala euro, desi acum 100 de ani, sa spunem, adoptarea unei monedenationale pentru un stat mic unde circulau doar monede straine erao problema de suveranitate?
"Sigur, se poate pune aceasta problema, dar euro nu este omoneda straina, este o parte a tratatului de aderare la UE.
Anglia si Danemarca, spre exemplu, au ales sa ramana in afarazonei euro. Este insa foarte greu sa fie obtinuta convergenta avandfiecare tara moneda proprie."
Munchau crede ca mult, mult mai importante decat criteriile deconvergenta de la Maastricht (legate de nivelul inflatiei, aldobanzilor, al datoriei publice si a deficitului bugetar) suntsituatia pietei muncii si a sectorului financiar.
"Flexibilitatea pietei muncii este vitala pentru a intra in zonaeuro. Adoptarea euro va oferi protectie Romaniei prin dobanzilereduse la credite, dar cere o acceptare a pierderii controluluieconomiei. Odata intrata in zona euro, economia va trebui sa seadapteze exclusiv prin ajustari ale salariilor, de aceea piatamuncii trebuie sa fie foarte flexibila", a explicat analistul de laFinancial Times.
Munchau crede ca Romania ar trebui sa-si faca din intrarea inzona euro o prioritate, iar pentru asta nu trebuie sa seconcentreze pe deficite, ci pe reforma pietei muncii si a pietelorfinanciare.
Q&A cu Wolfgang Munchau
Care ar trebui sa fie tarile pe care sa se bazeze Romania inUniunea Europeana?
"Franta si Germania cred ca sunt cele mai apropiate deinteresele Romaniei."
In ce sa investeasca Romania?
In educatie si tehnologie.
Cat de aproape a fost sistemul financiar global de colaps inseptembrie 2008, dupa caderea Lehman Brothers?
"Atat", spune Munchau, tinand degetul mare la un centimetrudepartare de aratator. "Daca mai dura o saptamana haosul, sistemulbancar intra in colaps."
Ce insemna asta?
"Adica bancile nu ar mai fi facut plati."
Dar cum se poate comenta faptul ca bancile critica, prineconomistii lor, deficitele bugetare ale statelor care le-au salvatde la faliment prin injectii de sute de miliarde de euro, de dolarisau de lire sterline?
"N-am ce sa explic. Este absurd. Salariile lor sunt platitepractic chiar de statele despre care spun ca au acum probleme cudeficitele bugetare."
Ce prevedea Strategia de la Lisabona
- Economia inovarii
- Economia cunoasterii
- Dezvoltare sociala si protectia mediului
De ce a cazut
- Prea multe tinte, o agenda prea incarcata
- Coordonare insuficienta a politicilor intre state
- Conflicte intre diversele tipuri de prioritati
Ce prevede Europa 2020
- Crestere inteligenta
- inovare
- educatie
- societatea digitala
- Crestere sustenabila
- grija pentru climat
- competitivitate industriala
- Crestere inclusiva
- flexibilitatea pietei muncii
- reducerea saraciei
- Criterii cantitative:
75% din populatia adulta sa fie incadrata in munca, 3% din PIBsa mearga in cercetare-dezvoltare, sa fie reduse emisiile de carbonsi de energie cu circa 20%, sa fie diminuat abandonul scolartimpuriu, sa creasca ponderea absolventilor de facultate, sa fieredusa saracia.
"Cresterea trebuie sa vina din zona rurala InRomania"
Gert-Jan Koopman, directorul Directiei generale ECFIN (Economiesi Finante) din cadrul Comisiei Europene, afirma ca pentru Romanianoua strategie Europa 2020 va avea cu totul alt impact decat vecheastrategie a UE pe termen lung, Economia cunoasterii - AgendaLisabona.
"Romania este acum membra cu drepturi depline a UE, va trebui saindeplineasca un parcurs in cadrul acestei agende a UE pe termenlung." Dar nu sunt diferente prea mari intre economia romaneasca,rurala, arhaica pentru aproape jumatate din populatie, si cea atarilor din Europa de Vest, mult mai avansate, pentru a putea aveaun scop comun, cu tinte comune?
"Nu, dimpotriva, potentialul de crestere este mai ridicat incazul Romaniei. Ideea este de a merge catre productia cu valoareadaugata inalta, spatiul rural poate fi o sursa de crestere inacest caz", a explicat oficialul european.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
