"Planul reprezinta o viziune de contracarare a efectelor crizei financiare. Asa cum ii zice si numele, un plan reprezinta aducerea la cunostinta opiniei publice a unui proiect, a unei viziuni asupra unui subiect. Ca sa poata fi pus in aplicare trebuie sa treaca de votul Parlamentului", spune senatorul Peter Eckstein-Kovacs, fost presedinte al Comisiei juridice din Senat.
Premierul Calin Popescu-Tariceanu a propus miercuri seara un plan anticriza de 10 mld. euro intins pe patru ani.
Vicepresedintele PD-L, Valeriu Stoica, fost ministru al justitiei, sustine insa ca asumarea, in numele Guvernului, a unui astfel de plan este bizara atata vreme cat Executivul mai are de stat in functie cateva saptamani.
"Daca planul il propunea PNL in ideea ca il va aplica, daca va conduce viitorul Guvern, era ceva. Si PD-L a propus un astfel de plan in ideea ca va guverna. Dar sa crezi ca Guvernul actual poate sa impuna viitorului Guvern un plan, acest lucru este o aberatie politica ce nu poate fi pusa in practica", a comentat Stoica.
Premierul a spus miercuri seara ca a propus planul anticriza in ideea ca va conduce viitorul Guvern, dupa alegeri.
"Planul Guvernului nu are decat valoare de slogan", a comentat presedintele PSD Mircea Geoana.
"Planul lui Tariceanu nu este reflectat in proiectul legii bugetului. In plus, va necesita modificarea serioasa a Codului fiscal, o problema care nici nu a fost adusa in discutie", spune Mircea Geoana. Dar planul anticriza al PSD propus la inceputul saptamanii nu are acelasi statut ca si cel al Guvernului, de vreme ce reprezinta tot propuneri? "Noi am propus, iar in viitorul proiect de buget vom bugeta cheltuielile pe care le anticipam. Deja lucram la prevederile noului Cod fiscal care sa cuprinda propunerile noastre", spune Geoana.
La inceputul saptamanii PSD a propus un plan anticriza care ar urma sa il aplice dupa castigarea alegerilor si care priveste, intre altele, garantarea integrala a depozitelor populatiei din sistemul bancar romanesc.
"In conditiile in care asaltul asupra bancilor din Romania si vulnerabilitatea bancilor straine, care sunt banci-mama in Romania, persista, consideram ca este importanta protectia economiilor depozitate de catre populatie in sistemul bancar din Romania", a explicat Geoana. PSD mai propune eliminarea completa a impozitului pentru economiile populatiei, pentru depunerile in banci, pentru a incuraja economisirea.
PSD s-a aratat impotriva scutirilor de taxe pentru profitul facut la bursa si in favoarea scutirii de taxe pentru cei care doresc sa economiseasca, aceasta fiind si o forma de recapitalizare a sistemului bancar romanesc.
Ieri Geoana a mai declarat ca Romania ar trebui sa-si reconsidere prioritatile si sa renunte la unele cheltuieli, precum achizitia de avioane militare, in contextul crizei financiare mondiale. Unul dintre cele sase programe strategice de inzestrare ale Armatei vizeaza inlocuirea avioanelor MiG-21 LanceR din dotarea Statului Major al Fortelor Aeriene (SMFA). Insa, potrivit lui Geoana, Romania are nevoie de cateva miliarde de euro pentru atenuarea crizei, motiv pentru care trebuie sa renunte la unele achizitii care nu sunt prioritare.
Prim-vicepresedintele PD-L Theodor Stolojan a aratat in aceasta saptamana ca si partidul sau dispune de un plan anticriza bazat, spune el, pe accelerarea reformelor si acordarea unor scutiri la impozit.
Stolojan sustine ca, desi PD-L a intocmit programe de guvernare in variante legate de trei scenarii in ceea ce priveste cresterea economica din 2009 (7%, 5%, respectiv 4%), evolutiile crizei financiare globale obliga la aplicarea urgenta a unui plan anticriza.
Planul anticriza al PD-L prevede concentrarea investitiilor publice in proiecte de infrastructura, iar potrivit lui Stolojan, pentru 2009-2012 PD-L intentioneaza sa investeasca in programul national de autostrazi suma de 18,5 miliarde de lei (peste 5 mld. euro), incluzand insa aici si fondurile europene, fonduri provenite din concesionari si din credite.
Planul anticriza elaborat de PD-L se bazeaza, potrivit afirmatiilor lui Stolojan, pe trei principii fundamentale: deblocarea reformelor blocate, concentrarea investitiilor publice in infrastructura si acordarea unor scutiri la plata unor impozite, concomitent cu reducerea drastica a numarului de taxe.
Indiferent de scenarii, viitorului Guvern ii revine sarcina de a elabora etapele concrete ale planului anticriza. Negocierile pentru formarea viitorului Guvern s-ar putea dovedi anevoioase, in conditiile in care niciun partid nu se poate declara de pe acum castigator al alegerilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
