Sefii de guvern din cele patru tari membre ale grupului de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Slovacia si Cehia) au decis, sambata, sa faca front comun pentru a obtine o imbunatatire a conditiilor de finantare a extinderii UE, care vor fi aprobate la summitul Consiliului European de la Copenhaga, din 12-13 decembrie.
"Este foarte important ca tarile din grupul de la Visegrad sa aiba o singura voce, deoarece acest lucru ne va consolida pozitia", a precizat premierul polonez, Leszek Miller, dupa intalnirea cu omologii sai din grupul de la Visegrad. El a anuntat ca inaintea summitului de la Copenhaga va fi publicata o declaratie comuna a sefilor de guvern din cele patru tari, fara a preciza data exacta a publicarii documentului.
"Trebuie sa recurgem la toate mijloacele posibile pentru a ne consolida pozitia inainte de summitul de la Copenhaga", a afirmat vicepremierul ungar Elemer Kiss.
Pozitia comuna a celor patru tari complica si mai mult negocierile de ultim moment. Acestea au fost deja ingreunate, saptamana trecuta, de refuzul Poloniei de a accepta oferta "finala" de integrare venita din parte UE dar si de refuzul unora dintre membrii actuali ai Uniunii de a accepta ofertele suplimentare facute candidatilor de Danemarca, tara care detine presedintia Uniunii.
Cancelarul german, Gerhard Schroeder, declarase, saptamana trecuta la Berlin, ca un acord privind extinderea UE va fi elaborat la summitul de la Copenhaga, in pofida divergentelor legate de propunerile presedintiei daneze a Uniunii. In acelasi timp insa, el a refuzat oferta daneza de suplimentare a fondurilor.
Presedintia daneza propusese, saptamana trecuta, tarilor candidate o majorare a costurilor extinderii de 1,3 miliarde de euro, sugerand, in acelasi timp, ca ajutoarele pentru agricultura acordate tarilor candidate sa fie, pe parcursul primului an de aderare, de 40% din cele acordate fermierilor din tarile UE fata de 25% cat propusese Comisia Europeana. In urma refuzului Poloniei de a accepta aceasta "ultima oferta" presedintia daneza, a suplimentat-o, potrivit unor surse de la Bruxelles, cu 300 de milioane de euro.
Potrivit acelorasi surse, sase state candidate la aderarea la UE ar fi gata sa accepte propunerea daneza. Berlinul a refuzat-o, inca o data, cu acordul tacit al Parisului. De asemenea, tarile din grupul de la Visegrad prin pozitia adoptata sambata, dau de inteles ca nu o accepta.
In noiembrie, la Bruxelles Comisia Europeana hotarase ca costul extinderii cu 10 state este de 40 de miliarde de euro pentru primii trei ani. O parte din aceste sume ar urma insa sa fie suportate de candidati. In materie de politica agricola, fermierii din tarile candidate ar urma sa primeasca finantari directe sensibil mai mici decat colegii lor din UE. Aceste conditii care trebuie aprobate de Consiliul de la Copenhaga au nemultumit tarile candidate care afirma ca s-ar putea gasi in situatia de a contribui la bugetul UE cu mai mult decat primesc. Drept urmare, ele spera ca in cele cateva zile care au mai ramas pana la summitul de la Copenhaga, sa obtina conditii mai avantajoase.
Intr-un interviu acordat cotidianului Le Figaro presedintele polonez Aleksander Kwasniewski a acuzat UE ca este condusa de "contabili" care vorbesc doar despre bani uitand ca scopul "istoric" al largirii UE este unificarea Europei.
Turcia castiga teren
Intre membrii UE exista, inca, disensiuni si in ceea ce priveste decizia care se va lua la Copenhaga in privinta Turciei. Schroeder si Chirac au ajuns, saptamana trecuta la un compromis potrivit caruia, daca Turcia va respecta conditiile UE in materie de democratie, drepturile omului si economie de piata, ar putea incepe negocierile in 2005. "Este inacceptabil. Vom cere ca negocierile sa nu inceapa mai tarziu de 2003" a declarat, in replica, Recep Tayyip Erdogan seful AKP partid la putere in Turcia. Acesta a fost invitat la Casa Alba, in preziua summitului. Sprijinita puternic de SUA, Turcia face presiuni asupra liderilor europeni pentru a adopta la Copenhaga un calendar rapid de incepere a negocierilor. La presiunea americana, Marea Britanie pare gata sa accepte pretentiile Turciei. Italia, Spania si Grecia sunt, de asemenea favorabile Turciei.
Romania la Copenhaga
Desi nu vor fi invitate sa adere la UE Romania si Bulgaria vor primi, la summitul de la Copenhaga o "foaie de parcurs" care va mentiona data de 1 ianuarie 2007 drept tinta a aderarii. De asemenea asistenta suplimentara pentru Romania se va majora cu 20% in anul 2004, 30% in 2005 si 40% in 2006, raportat la volumul mediu al asistentei acordate intre 2001-2003. Fondurile totale propuse pentru perioada 2004-2006 insumeaza aproape 2,8 miliarde de euro, insa negiciatorul sef cu UE ministrul Vasile Puscas a anuntat ca la Copenhaga Romania va cere suplimentarea acestor fonduri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
