Senatul american a aprobat data de 31 martie 2008 ca termen-limita pentru retragerea trupelor americane combatante din Irak.
Senatul, dominat de democrati, a respins, cu 50 de voturi pentru si 48 impotriva, un amendament al republicanilor care ar fi inlaturat o prevedere privind retragerea trupelor americane din Irak din cadrul unui proiect de lege de finantare a razboiului.
Potrivit proiectului Senatului, care constituie inca obiectul unor dezbateri, Statele Unite ar trebui sa inceapa o retragere progresiva a trupelor in cursul acestui an.
Votul a determinat Casa Alba sa ameninte cu exercitarea dreptului de veto a presedintelui George W. Bush. "Speram ca presedintele mai degraba sa inteleaga ca vrem sa lucram cu el pentru a ajunge la un compromis", a explicat liderul majoritatii din Senat, Harry Reid, democrat de Nevada, la conferinta de presa de dupa vot, facand referire la exercitarea dreptului de veto al lui Bush. Un vot final privind acest proiect de lege este asteptat la sfarsitul acestei saptamani.
Senatul american a votat la patru zile dupa ce Camera Reprezentantilor a aprobat, cu 218 de voturi pro si 212 contra, versiunea unui proiect de lege care stabileste data de 31 august 2008 drept termen-limita pentru retragerea din Irak. Cele doua texte ar trebui sa fie armonizate inainte de a fi prezentate presedintelui SUA.
Reid a anuntat ca negocierile finale intre Camera Reprezentantilor si Senat vor avea loc dupa vacanta de primavara a legiuitorilor americani.
In ciuda semnelor care indica faptul ca democratii incearca sa constituie o baza solida pentru pozitia lor, ei sunt totusi departe de a inregistra 2/3 din membrii Camerei si Senatului necesare pentru respingerea unui veto al presedintelui Bush. Decizia senatorilor americani vine la o zi dupa ce un sondaj efectuat de Pew Research Center si citat de AFP a indicat ca majoritatea cetatenilor americani (59 la suta) se declara in favoarea unui proiect de lege care prevede retragerea trupelor americane din Irak pana in 31 august 2008, proiect sustinut de Camera Reprezentantilor.
In acelasi timp, votul din senatul american coincide cu efectuarea unor exercitii militare ale americanilor in Golful Persic cu o desfasurare de forte nemaiintalnita in regiune de la invadarea Irakului in 2003.
Navele americane vor desfasura manevre antisubmarine si antimine si vor derula exercitii militare, simuland atacuri impotriva altor vase de lupta, a declarat comandantul portavionului USS Dwight D. Eisenhower, capitanul Dan Cloyd, citat de AFP.
Acesta a repetat ca intruziunile navale si aeriene ale armatei iraniene in afara apelor teritoriale ale Iranului reprezinta un motiv de ingrijorare, dar deplasarea celor doua portavioane in regiune nu este menita sa exercite presiuni asupra Teheranului si nu este un indiciu privind iminenta unui conflict armat.
"Avem interesul sa stabilizam si sa securizam Golful, iar Statele Unite continua sa le arate aliatilor lor din regiune ca sunt buni parteneri", a adaugat el. Exercitiile militare respective, alaturi de zvonuri privind trimiterea de trupe pentru salvarea celor 15 militari ai Fortelor navale britanice arestati de catre iranieni pe 23 martie, au avut efecte neasteptate asupra burselor din intreaga lume.
Ministerul britanic al Apararii a negat ieri informatia potrivit careia Marea Britanie ar fi trimis trupe pentru a-i salva pe cei 15 militari britanici capturati in Iran. Aceasta speculatie, precum si cea referitoare la declansarea unui conflict intre Statele Unite si Iran, ca urmare a unei ciocniri intre o nava americana si fortele iraniene, au determinat cresterea pretului petrolului marti seara si miercuri. Dupa cum nota Reuters, petrolul atinsese pragul de 64 de dolari miercuri, atingand ulterior cifra de 68,09, cel mai ridicat din
6 septembrie.
"Desi conflictul nu a izbucnit acum, lumea crede ca s-ar putea intampla in viitorul apropiat, astfel cresterile inregistrate pe bursa sunt normale", a declarat pentru Reuters Christopher Bellew, un broker de petrol reprezentand compania Bache Financial.
Saltul pretului la petrol catre 68,09 dolari a evidentiat ingrijorarile existente pe piata referitoare la livrarile dinspre Golful Persic. Cea mai mare ingrijorare o provoaca Iranul, al patrulea mare exportator de produse petroliere, care se afla in relatii tensionate cu ONU si Statele Unite din cauza programului sau nuclear. Tensiunea a fost amplificata si de arestul celor 15 britanici, pe care Teheranul refuza sa ii puna in libertate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
