Consiliul National Secuiesc (CNS) a finalizat proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc care prevede un presedinte, administratie si politie proprie pentru viitoarea regiune autonoma.
In ultimile luni radicalii maghiari au ridicat tonul, iar mai multe organizatii cer, separat de UDMR, autonomia judetelor locuite de maghiari. Trei organizatii - Consiliul National Secuiesc (CNS - sef Csapo Jozsef), Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT - sef Tokes Laszlo) si Miscarea Civica a Maghiarilor (sef - Szasz Jeno) pretind autonomie pe criterii etnice si acuza UDMR ca nu face destul pentru implinirea acestui deziderat. Invitatia Uniunii adresata acestor organizatii de a se constitui ca platforme in cadrul UDMR a fost deocamdata refuzata de liderii celor trei miscari. Acest lucru ar fi realizabil intrucat UDMR este organizatie care cuprinde mai multe platforme - fie ideologice (liberali, social-democrati), sau regionale (care sustin interesele regiunilor pe care le reprezinta).
Miscarea Civica Maghiara a anuntat ferm ca va prezenta in alegerile locale candidati proprii lucru care va avea drept efect, potrivit unora dintre liderii UDMR, faramitarea votului maghiarilor. Nici celelalte doua organizatii nu exclud prezentarea de candidati proprii, lucru care, in perspectiva alegerilor generale, ar putea avea drept efect ramanerea UDMR in afara Parlamentului. Uniunea a ales in ultimii ani calea pasilor marunti pentru realizarea obiectivelor specifice (folosirea limbii materne in administratie, justitie, scoli, placute bilingve, retrocedarea proprietatilor). Desi autonomia ese unul dintre principiile inscrise in statutul Uniunii, liderii moderati au renuntat in ultima vreme sa o ceara public, constransi fiind si de colaborarea intru sustinere a PSD.
Reprosand conducerii UDMR ca a renuntat la dezideratul de autonomie, radicalii au formulat propriile propuneri in aceasta privinta. CNS ar vrea chiar ca integrarea Romaniei in Uniunea Europeana sa fie conditionata de realizarea autonomiei Tinutului Secuiesc. Potrivit proiectului de autonomie finalizat la sfarsitul saptamanii trecute, locuitorii Tinutului Secuiesc (Harghita, Covansa si o parte din Mures) vor avea politie proprie si un presedinte.
In proiect se arata ca autonomia practicata in regiunea istorica Tinutul Secuiesc -"Terra Siculorum", va fi asemanatoare modului de organizare a scaunelor secuiesti din anii 1200. Gestele unguresti (Anonymus, Simon de Keza) sustin ca "zaculos" (secuii) sunt de neam hunic, ca si maghiarii. Sursele germane (Anales Fuldense, Poeta Saxa, secolele IX - XIII) sustin ca secuii sunt avari inruditi lingvistic cu hunii si cumanii, dar total diferiti de maghiarii finici. Imperiul avar a fost distrus de Carol Cel Mare, (796), dupa ce obligasera Imperiul Roman sa-i plateasca tribut. Potrivit surselor citate, secuii s-au retras treptat in Campia Panoniei, dincolo de Tisa si s-au pus sub protectia ungurilor lui Arpad (896). Fiind razboinici prceputi, au fost folositi de maghiari ca avandada pentru noile cuceriri. Izvoarele scrise, ii plaseaza in secolul al X- lea in voievodatul Romanesti, iar in secolul al XII - lea intre Turda si Aiud si Carpatii Orientali. Erau organizati pe scaune (szekes - sedes), denumire ce vine, potrivit istoricilor, de la faptul ca sefii de razboi coborau din sa si se asazau pe un scaun in momentul in care judeca un litigiu. Treptat, secuii au fost catolocizati si asimilati de unguri. Ei se considera astazi unguri, recunosc Ungaria drept patria mama, dar faptul ca isi spun in continuare secui atesta o constiinta inca vie a originii lor. Proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc prevede, potrivit autorilor proiectului, o intoarcere la vechile forme de organizare, pe scaune. Proiectul sustine ca "autonomia scaunelor a functionat sub forma de autonomie teritoriala, avand o administrare proprie, structura sociala si administrativa specifica, drepturi speciale si statut special."
Presedintele CNS Csapo Jozsef a afirmat la finele saptamanii ca proiectul nu vizeaza lezarea integritatii teritoriale a Romaniei sau a suveranitatii nationale. Cu toate acestea, proiectul sustine ca dupa obtinerea autonomiei, Consiliul local va putea infiinta o politie proprie lucru ce contrazice rigorile dupa care este organizat un stat national si chiar federal. Acelasi proiect afirma ca functiile de conducere din cadrul institutiilor publice descentralizate, posturile de procuror si judecator vor fi ocupate dupa procentul etnic al zonei.
Potrivit dorintei autonomistilor, presedintele Tinutului Secuiesc va fi ales de catre cetatenii zonei, pentru un mandat de patru ani. In toamna trecuta cand autonomistii au anuntat ca vor elabora proiectul autonomiei, ministrul de interne Ioan Rus a cerut institutiilor statului sa analizeze daca a fost sau nu incalcata Constitutia, iar primul ministru Adrian Nastase a avut mai multe iesiri dure la adresa celor in cauza.
Dorinta de autonomie a radicalilor maghiari da apa la moara nationalistilor romani. Ieri, de pilda, presedintele PRM Cluj, Petru Calian, a cerut ca formatiunilor care reprezinta comunitatea maghiara din Romania sa le fie interzisa participarea la alegerile locale si generale din 2004. Chiar un partid moderat cum este PNL pare sa fi simtit nevoia sa intervina. Liberalii solicita Guvernului retragerea Hotararii care prevede cifre de scolarizare separate la Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu-Mures in anul universitar 2004/2005, o doleanta a moderatilor din UDMR indeplinita ca urmare a sprijinului acordat partidului de guvernamant in Parlament.
iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
