"Sunt un adept al unor anticipate imediate pentru a scapa de o solutie imorala care se numeste PUR", declara presedintele Traian Basescu, in 6 ianuarie, in primul sau interviu acordat dupa alegerea sa ca sef al statului.
Era vorba de acelasi PUR, rebotezat Partidul Conservator, care, cu aproximativ doua saptamani in urma, daduse un sprijin neconditionat PSD pentru alegerea in fruntea Senatului si a Camerei Deputatilor a lui Nicolae Vacaroiu si Adrian Nastase.
Numai ca, imorala sau nu, solutia PUR a permis Aliantei PNL-PD sa formeze guvernul. Pentru ca Alianta obtinuse, in alegerile generale, mai putine voturi decat PSD.
PSD castigase alegerile generale si parafase intelegeri cu UDMR si PUR pentru formarea guvernului. Mai avea un hop de trecut, castigarea turului doi al prezidentialelor. Era esential pentru a guverna, pentru ca presedintelui ii revine sarcina de a-l numi pe primul-ministru care, in termen de zece zile, trebuie sa-si anunte o majoritate de guvernare.
Castigand alegerile, Basescu l-a desemnat pe Calin-Popescu Tariceanu sa formeze guvernul - ar fi fost obligat sa desemneze un prim-ministru dintr-un anume partid, doar daca acesta ar fi castigat peste 50% din voturi, ceea ce nu era cazul nici pentru PSD, nici pentru Alianta. Asa ca Alianta a ajuns la solutia guvernarii cu UDMR si PUR. Cerand anticipate, Basescu facea o observatie care avea sa o repete de multe ori dupa aceea. Alegerile inainte de termen sunt necesare pentru ca Guvernul nu are o majoritate parlamentara stabila pentru a-si putea pune in aplicare programul de guvernare, fara probleme.
Liberalii au marsat, initial, spre aceasta idee, cu o observatie: anticipatele sunt necesare daca se va dovedi ca Coalitia nu functioneaza. Democratii, incolonati in spatele lui Basescu, au imbratisat solutia imediat. Dar procedura anticipatelor este complicata, iar calendarul de guvernare incarcat. S-a asteptat trecerea prin Parlament a ordonantei privind cota unica de impozitare, principalul angajament electoral al Aliantei D.A., iar asta a durat ceva timp. Primavara a venit repede si, o data cu ea, o data tinta, semnarea Tratatului de aderare la UE, la 25 aprilie. In aceasta vreme PUR si UDMR si, timid, PNL afirmau ca nu aveam nevoie de framantari politice in preajma unei date atat de importante.
Primul semnal privind impotrivirea tuturor partidelor din coalitie fata de ideile presedintelui au venit la mijlocul lui martie, cand Basescu era la Washington. S-a stabilit ca o delegatie a celor patru partide sa mearga la Cotroceni sa-i ceara sa ingroape subiectul, dar aceasta intentie nu s-a materializat niciodata. La 14 aprilie Basescu revenea afirmand ca va lua o decizie privind anticipatele, imediat dupa semnarea Tratatului de aderare, dar impreuna cu premierul Tariceanu.
Actuala putere nu-si poate permite riscul, in conditii de fragilitate, sa nu declanseze anticipate, iar PUR "ramane intotdeauna o solutie imorala", spunea Basescu.
Si mai avea un argument, acela ca Alianta sta bine in sondaje. Basescu a avansat si o data: in iunie sau cel tarziu in septembrie. Intre timp, agenda s-a incarcat si mai mult, disputele dintre PNL si PD au crescut in intensitate. In acelasi timp, Basescu critica guvernul, ba ca nu incrimineaza evaziunea fiscala, ba din cauza crizei medicamentelor, ba ca nu a gestionat corect inundatiile.
Tariceanu s-a abtinut sa-i dea replica, dar nu acelasi lucru s-a intamplat cu parlamentarii liberali care i-au cerut sa iasa la atac si au iesit, ei insisi, la atac. Asa s-a ajuns la replici de tipul: "Boc bocaneste" cand vorbeste de anticipate sau la situatii in care PD sa se afle pe alte pozitii decat PNL - cand a fost vorba, de pilda, de numirea noilor consilii de administratie la TVR si Radioul public. Alte discutii in contradictoriu s-au consumat cand a fost anuntata cresterea TVA sau introducerea abonamentului la gaze. Refuzul arogant al PD de a incepe demersuri pentru fuziunea cu PNL i-a infuriat si mai mult pe unii liberali.
Schimbarea lui Vacaroiu si Nastase din fruntea celor doua Camere parlamentare nu s-a putut produce in ciuda insistentelor lui Basescu.
Primele informatii ca Basescu ar putea recurge la o solutie radicala, cerand retragerea ministrilor PD din guvern pentru a-i forta mana lui Tariceanu, au aparut prin mai. S-ar fi ajuns si aici, daca Tariceanu nu ceda.
Acceptarea de catre Curtea Constitutionala a unor obiectii de neconstitutionalitate la pachetul de legi privind proprietatea si justitia - care tocmai trecuse de o motiune de cenzura - a fost motivul care a condus la demisia Guvernului. In fapt, Curtea, dominata de oameni ai fostei puteri, a reusit ce nu a reusit sa faca PSD si PRM prin motiunea de cenzura.
Demisia Guvernului arata ca, atunci cand Basescu spunea ca va fi un presedinte jucator, avea toti asii in maneca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
