Guvernul Ungureanu a căzut.
Şi peste toate aceste lucruri vin promisiunile făcute de Ponta când era în opoziţie, care spunea că în şase luni de când va ajunge la putere va reduce CAS-ul la angajator, va reduce TVA pentru alimente, va majora salariul minim cu 21% de la 700 de lei la 850 de lei.
La acest lucru se adaugă foamea de putere şi bani a opoziţiei, care vine acum la guvernare după mulţi ani în care a flămânzit în opoziţie.
De partea cealaltă stau creditorii internaţionali - FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, investitorii în titluri de stat româneşti, mamele băncilor locale de la Viena, Paris, Atena sau Londra. Pe lângă aceştia se adaugă preşedintele Băsescu, care şi-a călcat vineri pe inimă şi l-a desemnat pe Ponta premier după ce acum câteva luni spunea că niciodată nu îl va desemna prim-ministru.
La fel Victor Ponta, 39 de ani, spunea cu puţin timp în urmă că niciodată nu va fi premierul lui Băsescu.
Dacă trădarea a intrat în vocabularul curent al clasei politice româneşti, datele din economie nu trădează niciodată. În primul trimestru economia a scăzut, iar în cel de-al doilea se va chinui să reintre pe plus.
Guvernul Ponta va prelua moştenirea dezastruoasă a fondurilor europene lăsată de guvernul Tăriceanu, Boc şi parţial Ungureanu. Când ar fi trebuit ca economia să îşi revină pe baza miliardelor de euro date gratis de Uniunea Europeană, aşa cum se întâmplă cu Polonia sau Bulgaria, guvernul este nevoit să se împrumute de pe pieţele internaţionale pentru a finanţa proiecte europene.
Ponta nu era un fan al privatizărilor, aşa că acest proces, probabil, va merge cu viteza melcului în următoarele şase luni până la alegerile parlamentare, care ar putea să schimbe sau nu configuraţia politică.
Cât timp era în opoziţie USL - respectiv PSD şi PNL - critica tot ce făcea guvernul şi prezenta un program economic care dacă ar fi aplicat ar aduce investiţii, creştere şi locuri de muncă. Acum Ponta are ocazia să-l pună în aplicare. Dar toate măsurile anunţate din opoziţie, respectiv reduceri de taxe sau majorări de salarii costă bani, iar întrebarea este dacă bugetul are de unde să-i plătească. În acest moment banii sunt extrem de rari şi scumpi pentru toate ţările europene.
Ponta, lansat în politică de cel care a condus guvernul între 2001 şi 2004 - Adrian Năstase, a spus că pe 1 mai va prezenta membrii cabinetului, care vor cere în 7 mai votul de învestitură în faţa Parlamentului. Cabinetul Ponta va fi format din 16 ministere şi 20 de membri ai guvernului.
Până când va lua votul de învestitură şi se va instala la Palatul Victoria, Ponta trebuie să urmărească ce se întâmplă pe piaţa valutară, pe piaţa titlurilor de stat, pe bursă şi nu în ultimul rând deciziile BNR de miercuri, 2 mai. BNR se pregătea să scadă dobânda la 5%, dar analiştii consideră că acum, având în vedere evenimentele de pe scena politică, o va menţine la 5,25%. La Finanţe există o rezervă de lichiditate de 5 mld. euro, care ar permite guvernului să nu conducă cu spatele la zid câteva luni. Dar dacă în aceste luni economia nu dă semne de revigorare, atunci nici bugetul nu va avea bani de unde să plătească banii pentru reîntregirea salariilor.
Până când Ponta, cel mai tânăr premier din istoria României şi un fan al curselor de raliu auto, va vedea ce moştenire i-au lăsat Ungureanu şi Boc problemele de austeritate şi şomaj din Spania şi Italia unde se află peste un milion de români par mult mai importante.
În şase luni, Ponta nu poate schimba semnificativ cursul economiei, dar se poate trezi că este chemat să rezolve mult mai multe probleme economice decât se gândea el când era în opoziţie. Dar întrebarea care se pune este dacă Ponta va sta până pe 10 iunie, data alegerilor locale, mai mult la Palatul Victoria sau va colinda ţara pentru promovarea în alegeri a candidaţilor USL.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
