Dobanda de interventie a Bancii Nationale tinde in sfarsit spre nivelurile din urma cu un an: al doilea pas de reducere cu 0,75%, anuntat ieri, aduce dobanda la un nivel de 20% pe an la depozitele atrase de la banci pe o luna, inca ridicat fata de 18,25% in iulie 2003.
Fara indoiala asteptata, decizia Consiliului de Administratie al BNR intareste inceputul de tendinta de scadere a dobanzilor pe piata, semnalizat la inceputul lunii trecute.
Dupa o scadere cumulata de 1,25 puncte a principalului reper al pietei financiare, bancile comerciale chiar au motive sa inceapa o ajustare a dobanzilor practicate in primul rand la credite si mai putin la depozite. Modificarile in jos vor ramane insa greu sesizabile pentru inca o buna perioada, avand in vedere nivelurile foarte ridicate de la care pornesc.
BNR a "iutit" pasul la 0,75% fata de un insignifiant 0,5% in iunie, mentinand insa o abordare cat se poate de graduala a relaxarii dobanzii de interventie.
"Pasul de 0,75 puncte anticipeaza extinderea in continuare a amplitudinii acestuia, pana la un punct procentual. Nu cred insa ca schimba substantial situatia, avand in vedere ca s-a pornit de la o dobanda de 21,25%", comenteaza Claudiu Cercel, directorul directiei de operatiuni de piata din BRD.
In opinia sa, BNR a asteptat suficient timp pentru a se asigura ca nu se repeta experienta de anul trecut, cand a fost nevoit sa ridice la loc dobanzile, asa incat nu poate sta cu dobanzi de 18-20% in conditiile in care inflatia tinde chiar sub 9% la sfarsitul lui decembrie.
Prognozele BRD pentru sfarsitul anului indica un nivel al dobanzii de interventie la sfarsitul anului de 17,5-18,5%. In acest sens, pana in luna septembrie ar fi de asteptat o scadere cu inca 1-1,5 puncte, la circa 19%.
"In piata nu o sa vedem miscari semnificative ale dobanzilor la depozite, in primul rand din considerente de competitie, bancile fiind din ce in ce mai concentrate pe abordari comerciale care sa le asigure o baza de clientela fidela", mai spune Cercel.
Prelungirea asteptarii unei ieftiniri semnificative a dobanzilor la creditele in lei nu face decat sa mentina apetitul ridicat al pietei pentru creditul in valuta. La nivelul lunii iulie, dobanda de interventie a BNR coboara la 20% in conditiile in care rata anuala a inflatiei a atins un minim istoric de 12%. Chiar daca inca este posibila aparitia unor presiuni de majorare a unor preturi in iulie si apoi in toamna, analistii apreciaza ca inflatia calculata decembrie la decembrie nu ar avea cum sa treaca de 9%, intarind imaginea de discrepanta dintre dobanzile la credite si nivelul inflatiei.
"Ne-am putea astepta in perioada urmatoare - care poate insemna chiar si doua-trei luni - la reduceri ale dobanzilor, in special la credite, dar cred ca acestea nu vor fi de aceeasi amplitudine ca acelea operate de BNR. O diminuare a dobanzilor la credite cu 0,5-0,75 puncte procentuale ar fi totusi fezabila acum. Daca ne referim la dobanzile platite de banci la depozite cred ca aici diminuarile- daca vor fi - vor fi destul de mici", spune Ionut Costea, presedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinte. El considera ca mentinerea unui ritm destul de scazut de economisire in banci nu lasa - inca - prea mult spatiu de manevra bancilor.
Pe langa evolutia neasteptat de buna a dezinflatiei, BNR nu poate ignora semnalele de supraincalzire a economiei, reflectate in ritmul de peste 6% al cresterii PIB in primul trimestru al acestui an, sustinut in principal de o explozie a consumului privat cu mai mult de 8%.
In acest context, relaxarea dobanzilor in sensul unei ieftiniri a creditului nu avea decat sa alimenteze consumul. Nu este mai putin adevarat ca la nivelurile actuale ale dobanzilor la lei au temperat sensibil creditarea, costul major fiind expansiunea fara precedent a creditului in valuta, in detrimentul celui in lei, care a scazut in termeni nominali cu 0,3% in luna mai.
Daca BNR se arata cat se poate de prudenta, nici bancile comerciale nu pot risca sa se grabeasca in reducerea dobanzilor, mai ales in perspectiva unei lungi toamne electorale. Cea mai riscanta ar fi o scadere pripita a dobanzilor la depozite.
"Nivelul de 20%, este inca destul de ridicat, asa ca nu cred ca va induce o miscare imediata si semnificativa a dobanzilor bancare, mai ales ca bancile trebuie sa acorde dobanzi atractive la depozite, care sa sustina economisirea. Fara indoiala, va exista o tendinta de scadere a dobanzilor, dar graduala", a declarat Rasvan Radu, vicepresedinte pentru Retail Banking la Raiffeisen Bank.
Sergiu Puianu, seful departamentului de administrare de active&pasive la HVB Bank Romania, apreciaza ca la o scadere cumulata de 1,25 puncte este normal ca bancile sa inceapa sa-si adapteze dobanzile pentru clienti, insa nu intr-o masura sesizabila, incat sa aiba un impact asupra creditarii, respectiv economisirii. "Probabil ca pana in septembrie se va acumula o scadere de dobanda de circa trei puncte procentuale", a spus Puianu.
BCR, cea mai mare banca din sistem, a operat reduceri de dobanzi la credite cu 1-2 puncte in medie inca inaintea primei scaderi anuntate de BNR pe 7 iunie.
"Decizia BNR era obiectiv necesara pentru ca este impusa de evolutii favorabile atat la nivel macroeconomic, cat si microeconomic, pe care BCR le-a semnalat deja. Tindem spre niveluri de dobanda din urma cu un an. In ceea ce priveste depozitele, modificarile de dobanzi nu vor fi deloc spectaculoase", comenteaza Cornel Cojocaru, purtator de cuvant al BCR.
"Reducerea dobanzii cu 0,75% este rezultatul cumulat al mai multor factori. Pe de o parte, este vorba de raspunsul BNR la presiunea Ministerului de Finante, care atrage fonduri la un cost prea ridicat, din punctul de vedere al MF. Apoi, este o reactie la deficitul comercial tot mai pronuntat care se manifesta in economie, motiv care ne conduce si la cauza reala a reducerii dobanzilor: intarzierea restructurarii economice din Romania, care face ca fondurile existente pe piata sa nu poata fi absorbite in economia reala.
Desigur, procesul de dezinflatie raportat oficial vine sa sustina scaderea dobanzilor, dar dezinflatia nu are la baza stabilitatea economica si cresterea concurentei interne, ci este numai o reflectare a conditiilor economice precare din UE, care au impins in jos preturile de consum in intreaga Europa", a comentat Dragos Cabat, analistul UniCredit Romania. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
