BNR s-a hotarat sa puna piciorul pe frana creditarii in valuta. Si pentru ca nu o mai putea face prin restrangerea resurselor de finantare de pe piata, a adoptat o masura de natura administrativa: incepand de la 24 februarie, obliga bancile comerciale sa constituie rezerve minime reprezentand 30% din toate pasivele in valuta, incluzand astfel si imprumuturile in devize atrase efectiv pe perioade mai mari de doi ani. Cu alte cuvinte, bancile vor suporta un cost suplimentar pentru fiecare euro imprumutat din afara, de la banci-mama sau de pe pietele financiare. Iar acest cost s-ar putea reflecta in scumpiri ale creditului in valuta, care ar mai tempera din ritmul de crestere din ce in ce mai alert.
In prezent, bancile constituie lunar la BNR rezerve minime reprezentand 18% din depozitele atrase in lei si 30% din resursele in valuta pe termen de pana la doi ani. Tot pentru descurajarea creditarii in valuta, cota de rezerva pe acest segment a fost majorata de la 25% la 30% in august 2003. Pentru sumele imobilizate la BNR, bancile primesc dobanzi de 6% la lei, 0,75% la dolari si 1% la euro. De la 24 februarie, dobanda la dolari creste la 0,8%.
Masura bancii centrale se sprijina pe o imagine statistica destul de ingrijoratoare: la sfarsitul lui 2004, soldul echivalent in euro al finantarilor acordate de banci in valuta consemna o crestere de 57% fata de 2003, in timp ce creditarea in lei a crescut cu numai 11% in termeni reali.
Insa majorarea costului aferent resurselor atrase de banci in valuta a fost numai una dintre deciziile adoptate de Consiliul de Administratie al BNR in sedinta de joi, 10 februarie.
In privinta dobanzii de interventie - rebotezata "rata dobanzii de politica monetara", BNR a hotarat sa opereze o a doua reducere pe anul in curs, cu 0,75 puncte procentuale, pana la nivelul de 15,75%.
Analistii apreciaza insa ca aceasta dobanda nu mai are nici o relevanta pentru piata, in conditiile in care ceea ce s-a intamplat mai ales in ultima saptamana se inscrie in cu totul alti parametri: pe fondul excedentului de lichiditati, BNR atrage depozite de la bancile comerciale la dobanzi chiar mai mici de 11% pe an. In aceste conditii, dobanda de interventie nu mai poate fi luata in calcul decat ca reper formal, care sa ascunda la un moment dat o eventuala crestere a dobanzii efective la care BNR va steriliza piata, pana la nivelul anuntat, dar ramas neexecutat in tranzactii.
In ciuda acestui regim devenit formal al dobanzii de interventie, noua reducere vine sa semnalizeze inca o data increderea BNR in continuarea procesului de scadere a inflatiei, pana la 7% la sfarsitul acestui an.
"Consiliul de Administratie al Bancii Nationale reafirma tinta de inflatie de 7% pentru anul 2005, stabilita impreuna cu Guvernul Romaniei", se spune intr-un comunicat al BNR.
Banca centrala considera ca procesul este sprijinit de situatia valutar-financiara, actuala si de perspectiva. "Excedentul de oferta pe piata valutara antreneaza mentinerea tendintei de apreciere a leului, care contribuie direct la atenuarea presiunilor inflationiste si indirect la restructurarea economiei si la reducerea costurilor producatorilor interni", se mentioneaza in comunicat. Adica BNR nu este neaparat deranjata de apropierea cursului de pragul de 36.000 de lei pentru un euro, aparat pana de curand de perceptia pietei ca banca centrala nu va permite prea curand o apreciere atat de mare. Oricum, extinderea plajei "permise" de fluctuatie a cursului mareste implicit riscul unor pierderi in cazul in care o interventie de cumparare ii prinde pe jucatori pe picior gresit.
BNR incearca sa franeze creditarea in valuta, inclusiv in urma ingrijorarilor exprimate de FMI in urma accelerarii vitezei de crestere, inclusiv pe segmente precum creditul de consum. Numai ca o mare parte a finantarilor in euro si dolari care intra in economia romaneasca scapa reglementarii bancii centrale. Este vorba de fonduri alocate direct unor companii sau institutii publice din surse comunitare ori de la institutii financiare internationale. De asemenea, opereaza pe piata institutii de credite de consum nereglementate de BNR, care vor putea continua sa dea credite in valuta fara nici o grija.
BNR considera ca nivelul creditarii in valuta a ajuns la o cota care stimuleaza suplimentar importurile si poate genera probleme de ordin prudential bancilor si clientilor acestora. Iar solutiile la indemana sunt limitate.
"Este o decizie normala si asteptata. Aceasta era una dintre putinele masuri pentru reducerea diferentialului de dobanda dintre lei si valuta. Acum sunt sperante ca tendinta de crestere a creditului in valuta, in defavoarea celui in lei, sa se stabilizeze cel putin", comenteaza Radu Craciun, analist-sef al ABN Amro Romania.
In ultima vreme, bancile isi gaseau surse de finantare din afara, la preturi din ce in ce mai mici ca urmare a imbunatatirii constante a perceptiei de risc, si ca atare creditul in valuta putea creste intr-un ritm de nestavilit.
"Va urma un efect de scumpire a creditului in valuta, pentru ca nu e vorba de un cost mic pentru banci, mai ales pentru cele care primesc finantari de la bancile-mama. Este o forma de atac pe mai multe planuri asupra marjelor de dobanda. BNR doreste o incetinire a creditarii in valuta, si cum nu o poate face prin controlarea lichiditatilor, recurge de o masura de tip administrativ", spune Claudiu Cercel, directorul directiei operatiuni de piata din BRD-SocGen.
"Actiunea de includere a pasivelor bancilor in sursele supuse obligatiei de constituire a rezervelor la BNR va genera o temperare a expansiunii creditului in valuta. Competitia pe retail ar putea limita insa evenatuale cresteri de dobanda", apreciaza Mihail Ion, seful departamentului de cercetare din Trezoreria Raiffeisen Bank.
Pe masura ce se dezvolta produse de creditare cu maturitati mai lungi - incepand cu creditul imobiliar/ipotecar, bancile au nevoie de surse atrase pe perioade corespunzatoare, sumele respective tinzand sa-si majoreze ponderea in bilanturi. Ca atare, costul determinat de decizia BNR nu va fi neglijabil.
"Avand in vedere ca bancile trebuie sa coreleze maturitatile din ce in ce mai lungi ale creditelor cu scadente asemanatoare pentru resursele atrase, vor aparea efecte nefavorabile asupra profitabilitatii bancilor", spune Ion.
El aminteste ca desi nivelul dobanzii la dolari pe pietele internationale l-a depasit pe cel la euro, BNR pastreaza un raport invers - 0,8% repectiv 1%. In acest context, majorarea dobanzii bonificate la rezervele in dolari, de la 0,75% la 0,80% acopera numai partial cresterea de cost ca urmare supunerii pasivelor cu maturitati mai mari de doi ani cerintei rezervelor.
Principala problema macroeconomica a Romaniei consta in faptul ca expansiunea cererii interne depaseste semnificativ capacitatea actuala de acomodare a productiei interne, considera BNR.
In acest context, banca centrala face publice primele sale cifre privind nivelul deficitul de cont curent pe anul 2004: 7,7% din PIB conform metodologiei revizuite - care ia in calcul scenariul retragerii tuturor profiturilor obtinute de firmele straine care opereaza pe piata locala, fata de circa 6,7% potrivit metodologiei anterioare. Adica deficitul s-a deteriorat cu un punct procentual fata de anul 2003.
"Desi acest deficit a fost finantat sanatos, prin intrari autonome de capital, iar rezervele BNR au putut sa creasca in mod substantial, atat in 2004, cat si in ianuarie 2005, ajungand la echivalentul a cinci luni de importuri, o conduita economica prudenta obliga la adoptarea unor masuri care sa permita, concomitent, sa fie atinse trei obiective: cresterea economica sustenabila pe termen lung; pastrarea in limite rezonabile a deficitului de cont curent; continuarea procesului de dezinflatie in 2005 si in anii urmatori, pana la nivelul de 2-3% necesar integrarii europene", spune BNR.
Ce spune BNR
"In sedinta din 10 februarie 2005, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a analizat evolutiile recente din economia reala si din sectorul financiar si monetar, precum si perspectivele acestora in anul 2005. In mod deosebit a fost dezbatut pachetul de politici economice stabilit de Guvernul Romaniei impreuna cu Banca Nationala si agreat in negocierile cu Fondul Monetar International.
Sprijinita de o expansiune sustinuta pe toate componentele cererii interne, cresterea economica este estimata la circa 8% in 2004 si la peste 5% in 2005. Concomitent, procesul dezinflationist s-a mentinut in parametri apropiati de nivelul urmarit, rata anuala a inflatiei coborand in decembrie 2004 la 9,3%. Dezinflatia a continuat si in ianuarie 2005, cresterea preturilor pe ultimele 12 luni coborand sub 9%.
In domeniul monetar, evolutiile sunt de asemenea pozitive. La inceputul lui 2005, masa monetara era, in termeni reali, cu 28% peste nivelul de la inceputul anului precedent, confirmand un viguros proces de remonetizare a economiei romanesti, bazat in principal pe cresterea economisirilor in moneda nationala, in conditiile unei dezinflatii evidente. In ceea ce priveste creditarea, aceasta si-a continuat expansiunea, dar pe o curba moderata, sustenabila pe termen lung. Pe componentele sale, evolutia creditului pastreaza inca unele tendinte riscante si generatoare de dezechilibre. Astfel, in 2004, creditul neguvernamental total a crescut cu 26% in termeni reali; in schimb, componenta in valuta, exprimata in euro, a inregistrat o majorare cu 57%, nivel care stimuleaza suplimentar importurile si poate genera probleme de ordin prudential bancilor si clientilor acestora.
Principala problema macroeconomica a Romaniei consta in faptul ca expansiunea cererii interne depaseste semnificativ capacitatea actuala de acomodare a productiei interne. In consecinta, deficitul contului curent pe 2004 a ajuns la aproape 7,7% din PIB conform metodologiei revizuite, fata de circa 6,7% potrivit metodologiei anterioare. Desi acest deficit a fost finantat sanatos, prin intrari autonome de capital, iar rezervele Bancii Nationale au putut sa creasca in mod substantial, atat in 2004, cat si in ianuarie 2005, ajungand la echivalentul a cinci luni de importuri, o conduita economica prudenta obliga la adoptarea unor masuri care sa permita, concomitent, sa fie atinse trei obiective: cresterea economica sustenabila pe termen lung; pastrarea in limite rezonabile a deficitului de cont curent; continuarea procesului de dezinflatie in 2005 si in anii urmatori, pana la nivelul de 2-3% necesar integrarii europene.
In acest scop, Guvernul, impreuna cu Banca Nationala, a decis adoptarea unui pachet de masuri de ordin fiscal, monetar si structural a carui aplicare va permite indeplinirea obiectivelor - ambitioase, dar realizabile - avute in vedere pentru acest an. In mod deosebit, ajustarea fiscala semnificativa, materializata in scaderea in continuare a deficitului public consolidat de la 1,2% din PIB in 2004 la 0,4-0,5% in acest an, este de natura sa sprijine oprirea tendintei de deteriorare a contului curent, continuarea dezinflatiei si pastrarea tendintei de relaxare a politicii monetare, cu deosebire recalibrarea ratei dobanzii in raport cu noile conditii monetare si valutare din Romania.
Politica monetara a Bancii Nationale va fi subsumata in acest an indeplinirii obiectivului central, care este reducerea inflatiei la o rata anuala de 7% in decembrie 2005 fata de decembrie 2004. Ipotezele actuale privind mix-ul de politici economice, ajustarea programata a preturilor administrate si tendintele evolutiei cursului de schimb al leului confirma posibilitatea atingerii acestei tinte, in pofida unor posibile variatii in configuratia miscarilor lunare ale indicelui preturilor de consum. Situatia valutar-financiara a Romaniei, actuala si de perspectiva, sprijina procesul de dezinflatie. Excedentul de oferta pe piata valutara antreneaza mentinerea tendintei de apreciere a leului, care contribuie direct la atenuarea presiunilor inflationiste si indirect la restructurarea economiei si la reducerea costurilor producatorilor interni, in conditiile concurentei crescute cu piata externa.
Actualul context macroeconomic complex a permis Consiliului de Administratie al Bancii Nationale sa decida reducerea ratei dobanzii de politica monetara cu 0,75 puncte procentuale, pana la nivelul de 15,75%. Totodata, in vederea moderarii ritmului de crestere a creditului in valuta pe seama resurselor externe atrase de banci, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a decis aplicarea unei rate de 30% la rezervele obligatorii si pentru pasivele in valuta cu maturitate de peste doi ani atrase efectiv de banci, incepand cu data de 24 februarie 2005. Avand in vedere evolutia dobanzilor pietei, rata dobanzii bonificate pentru rezervele minime obligatorii constituite in dolari SUA se majoreaza de la 0,75%, la 0,80% incepand din 24 ianuarie 2005. Prin aceste masuri, Banca Nationala reconfirma o conduita prudenta in conducerea politicii monetare si, in acelasi timp, recalibrarea instrumentelor utilizate avand in vedere conditiile efective de pe piata monetara si de credit."
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
