Banca Nationala a hotarat ieri sa reduca din nou sumele aruncate pe piata sub forma de dobanzi platite bancilor pentru lichiditatile plasate in depozite pe o luna sau in certificate de depozit la trei luni: dobanda indicativa pentru interventiile pe piata monetara scade incepand de astazi cu un punct, de la 8,5% la 7,5% pe an.
Aceasta nu are insa mare legatura cu tranzactiile efective, la ultima licitatie dobanda acceptata fiind de 8,25%. De asemenea, BNR plateste numai 1% in loc de 4% pe an la facilitatea de depozit din ce in ce mai accesata de bancile care nu reusesc sa-si plaseze lichiditatile in absenta de pe piata a bancii centrale. Pentru facilitatea de creditare, rata scade de la 20% la 14% pe an, in timp ce rata dobanzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite in lei este diminuata de la 30% la 21%.
Consiliul de Administratie al BNR a mai hotarat ieri sa remunereze mai putin rezervele minime pe care bancile sunt obligate sa le constituie in lei, reducand dobanda de la 2% la 1,5% pe an incepand cu perioada 24 septembrie-23 octombrie 2005.
"Noul nivel al ratei dobanzii de politica monetara (7,5%) este consistent cu necesitatea de a calibra politica monetara in vederea atingerii tintelor de inflatie pe termen mediu si temperarii riscului reprezentat de cresterea fluxurilor de capital cu pronuntat potential volatil", spune Banca Nationala. Bancile comerciale mari digera cu dificultate masurile BNR de franare brusca a creditarii in valuta si nu se grabesc sa anunte reducerile de dobanzi la creditele in lei invocate de banca centrala. BCR se simte confortabil cu dobanzile practicate in prezent, BRD considera ca deja le-a redus suficient de mult, ajungand la o rata fixa de 10,9% la creditele de consum, Raiffeisen prefera sa mai astepte si sa analizeze miscarile de pe piata.
Toate cele trei banci - cele mai mari de pe piata - sustin ca nu au probleme cu respectarea plafonului de 300% din fondurile proprii impus de BNR asupra soldului creditelor in valuta. Adica nu se pune problema sistarii finantarilor in devize incepand de pe 26 septembrie, cand intra in vigoare norma bancii centrale. Sistarea este exclusa chiar si de banci care au depasit deja plafonul, precum HVB.
La Raiffeisen Bank, al treilea jucator de pe piata, masurile BNR vor avea drept efect in perioada urmatoare scumpirea creditelor in valuta cu cel putin un punct procentual, reprezentand majorarea costului de provizionare, fara ca banca sa aiba in vedere vreo reducere a dobanzilor la creditele in lei.
"Asteptam sa vedem ce se intampla pe piata. Presupunand ca dobanzile ar fi la fel la lei si la valuta, ma intreb daca s-ar schimba ceva in preferinta pietei pentru valuta. Clientul este foarte oportunist: se uita la dobanda, nu la risc, insa noi suntem in stare sa administram riscul", a declarat Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.
El crede ca in noile conditii competitia nu va fi atat pe reducerea dobanzilor la lei, cat pe gasirea portitelor de evitare a restrictiilor.
Patrick Gelin, presedintele BRD-SocGen, afirma ca banca sa va continua sa acorde credite in valuta, insa posibil in conditii mai selective, in contextul in care si pana acum arata mai multa prudenta decat alte banci. Cat despre dobanzile la lei: "Ratele au coborat deja cu mult. Reducerea ar putea continua, insa totul depinde de constrangerile de politica monetara ale BNR", spune Gelin.
"Nu am incredere in eficienta unor masuri administrative. Este dezamagitor ca BNR nu a apelat la o consultare mai intensa cu bancile comerciale, care, de altfel, erau dispuse sa opreasca voluntar creditul de consum in valuta pentru persoanele fizice, aceasta reprezentand, intr-adevar, o anomalie", comenteaza Steven van Groningen. "De regula, astfel de masuri de ordin administrativ nu au rezultatele scontate. Ele duc mai degraba la cresterea costurilor bancilor si clientilor acestora, precum si la cresterea costurilor BNR", este de parere si Dan Pascariu, presedintele HVB Bank.
Nici BCR, cea mai mare banca din sistem, nu se grabeste sa anunte vreo reducere a dobanzilor la creditele in lei, potrivit directorului de comunicare, Cornel Cojocaru. El crede ca la nivelul pietei se va mentine o tendinta de scadere lenta a dobanzilor la finantarile in lei, intrerupta insa de posibile perioade de stagnare.
"Dobanzile la lei vor scadea, dar nu atat de repede si nici atat de mult pe cat se asteapta BNR", considera Dan Pascariu. El spune ca banca sa depaseste deja plafonul de 300%, insa aceasta nu inseamna ca HVB va opri creditarea in valuta de pe 26 septembrie. De asemenea, banca nu are in vedere o majorare a capitalului. La sfarsitul lunii august, HVB avea un sold de credite in valuta in valoare de 775 milioane de euro, in crestere cu 38% fata de sfarsitul lui 2004. Viteza de crestere este similara celei inregistrate de a doua banca de pe piata, BRD, care a atins un sold de 1,3 miliarde de euro la jumatatea anului, pe seama unei majorari cu 39%.
Patrik Gelin, seful BRD, crede ca este normal ca solicitantii de credite sa fie indemnati sa se imprumute in moneda in care obtin si venituri, insa se intreaba cat de adecvata este masura adoptata de BNR. "Este perfect posibil ca aceasta restrictie sa fie evitata prin transferarea creditelor in strainatate. Dupa parerea mea, ar fi fost preferabil sa fie stabilita o limita a ritmului de crestere", comenteaza Gelin. El crede ca mult mai contestabile sunt masurile introduse anterior pentru limitarea creditului de consum si care pot fi evitate prin mai multe artificii, precum prelungirea scadentelor. "Reglementarea respectiva nu tine cont de sistemele de credit scoring folosite de bancile cele mai performante si care vizeaza in mod precis administrarea riscului la creditul de consum".
In conditiile in care multe banci nu mai au mult spatiu de manevra din cauza depasirii plafonului de creditare in valuta, realizarea tintelor financiare pana la sfarsitul anului ar putea depinde in buna masura de mentinerea marjelor ridicate de dobanda la lei.
"Se vorbeste despre marje mari de dobanda la lei, insa nu sunt luate in calcul si costurile foarte mari, care acum cresc in plus din cauza birocratiei impuse de BNR. In 15 zile trebuie sa schimbam normele interne de creditare, sa facem modificari in sistemul informatic, in formulare", afirma Steven van Groningen, mentionand ca persista o anumita incertitudine. "Nu stim ce mai urmeaza dupa colt, in cazul in care masurile BNR nu functioneaza cum s-ar dori".
Van Groningen spune ca Raiffeisen inca mai are o rezerva pentru a acorda credite in valuta incadrandu-se in limita a de trei ori fondurile proprii. "Trebuie sa ne revizuim strategia si sa vedem cum o putem folosi mai eficient", afirma presedintele bancii. "Nu vad o reducere semnificativa a dobanzilor la creditele in lei", a declarat si Rasvan Radu, presedintele UniCredit.
El apreciaza ca restrictia introdusa de BNR va fi de lunga durata. "Sa ne amintim ca in cazul normelor privind creditele de consum BNR a spus ca sunt doar pe termen foarte scurt, iar acestea sunt in vigoare si astazi", a spus Radu.
La randul sau, Dan Pascariu estimeaza ca plafonul aplicat creditarii in valuta va fi mentinut aproximativ un an.
Rasvan Radu arata ca inflatia este la peste 7%, iar dobanzile la depozite sunt deja real negative. "La creditele pentru companii, marjele sunt foarte mici si nu mai este loc de scadere. Intradevar, la persoane fizice marjele sunt mai mari, dar daca scazi costul riscului si costul de procesare nici aici nu ramane foarte mult loc", explica presedintele UniCredit.
Rasvan Radu sustine ca in cazul extrem in care s-ar opri creditarea in valuta, efectul va fi "dramatic" asupra creditelor de investitii si imobiliare deoarece nu exista disponibilitati in lei pe termen lung.
Eugen Radulescu, presedintele CEC, este de parere ca masurile BNR trebuia sa vina mai devreme, pentru a putea fi mai putin dure.
ING, care incepe sa emita pretentii si pe zona de retail, a anuntat ieri o reducere a dobanzii la depozite, cu 0,5 puncte procentuale, pana la 6,75% pe an pentru contul special cu regim dual de cont curent si depozit la termen.
"In acest moment analizam situatia si implicatiile asupra activitatii ING. Consideram ca BNR a trimis catre sistemul bancar un semnal foarte clar ca trebuie sa se concentreze pe creditarea in moneda locala pentru companiile si persoanele fizice care au venituri in moneda locala. Aceasta a fost si politica ING in ultimii trei ani, iar recent am redus dobanzile la creditele ipotecare in lei sub pragul de 10%", a declarat Calin Pop, purtator de cuvant al ING Bank.
"Suntem si noi in situatia celorlalti, incercam sa gasim solutii care sa raspunda noilor reguli", este si pozitia ABN Amro.
Singurele grabite sa reduca dobanzile la lei s-au aratat doua banci mici: Volksbank, care a dus dobanda la creditele ipotecare de la 9,5% la 9% pe an, si Finansbank, care a ieftinit creditul de consum la 11,9-12,9% pe an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
