Banca Nationala aproape se sufoca de cata valuta trebuie sa cumpere de pe piata pentru a evita o apreciere a leului in termeni nominali, a declarat Eugen Radulescu, consilier al guvernatorului BNR. In termeni reali, aprecierea este oricum consistenta.
El spune ca se pune intrebarea cat timp va continua banca centrala sa reziste presiunii de apreciere nominala, in conditiile in care intrarile de valuta cresc. "Pana la urma, daca fortele economiei ne duc spre apreciere, nu-i mai putem rezista", a afirmat Radulescu. Consilierul guvernatorului spune ca, din pacate, intrarile de capital nu reprezinta prea mult din valuta de pe piata, fiind vorba mai degraba de repatrieri de la romanii din strainatate. Potrivit unor estimari, a crescut atat numarul muncitorilor, cat si salariile acestora, ceea ce ar putea duce nivelul remiterilor spre 2,5-3 miliarde de euro
Radulescu a reluat aprecieri recente ale guvernatorului Mugur Isarescu, potrivit carora cursul euro ar cadea la 34-35.000 lei daca BNR nu ar cumpara surplusul de valuta de pe piata. In primele cinci luni din 2004, banca centrala a fost cumparator net, cu 815 milioane de euro, astfel incat la jumatatea anului ar putea depasi un miliard de euro. Toate aceste cumparari arunca lei pe piata, pe care tot BNR trebuie sa-i stranga inapoi in depozite pentru a nu se duce in inflatie, atat timp cat nevoile Ministerului Finantelor s-au diminuat, iar economia reala, cu toata cresterea statistica, nu e pregatita sa absoarba prin credite excesul de lichiditati. BNR suporta aceste costuri prin reevaluarea contabila a activelor in valuta, asteptand ca surplusul de bani sa inceapa sa curga mai mult spre economie.
Presiunea de apreciere a leului complica dilemele bancii centrale. Rata reala inalta a dobanzii la lei atrage bani din afara, chiar daca liberalizarea contului de capital nu este completa. Iar rezultatele emisiunilor de obligatiuni emise de BRD si Raiffeisen sunt o buna dovada in acest sens. Ca urmare, nivelul dobanzii s-ar cere cel putin moderat.
In acelasi timp insa, la ritmuri de crestere economica de peste 5%, "problema reducerii dobanzii se pune cu prudenta - teoretic, cand economia creste, dobanzile n-ar avea de ce sa scada", dupa cum spune Eugen Radulescu. Iar toate semnalele receptionate de banca centrala indica mentinerea unei cresteri solide, mai ales daca anul agricol va fi unul cel putin normal. Raspunsul BNR la aceasta tendinta a fost tocmai mentinerea dobanzii ridicate, care de fapt a crescut in termeni reali, in conditiile scaderii inflatiei.
Variabilele contradictorii nu se opresc insa aici. Banca centrala nu poate cobori prea repede dobanzile, in conditiile in care arieratele sunt atat de mari. "Nu este sigur ca scad. Unele au fost sterse cu buretele, insa asemenea masuri nu sunt de natura sa-i faca mai buni platnici pe cei obisnuiti sa nu-si plateasca obligatiile", a declarat Radulescu.
Peste toate acestea, dupa ultimele date, deficitul de cont curent se afla la noi niveluri record, potrivit consilierului.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
