Interventiile in reprize operate luni de banca centrala au condus la atingerea unui nou maxim istoric al volumului tranzactiilor interbancare: peste 690 milioane de euro, adica de peste doua ori si jumatate mai mult fata de nivelul mediu zilnic inregistrat in luna noiembrie - prima luna intreaga fara BNR pe piata valutara. In aceste conditii, volumul total al zilei de 6 decembrie s-a ridicat la aproape 888 milioane de euro, marcand apropierea de un total al tranzactiilor zilnice de un miliard de euro, care ar reflecta dezvoltarea pietei valutare ca unul din cele mai active segmente ale pietei financiare in ansamblu.
In relatia cu clientela, bancile comerciale au inregistrat un surplus de aproape 40 milioane de euro, avand in vedere ca vanzarile catre clienti au insumat circa 158 milioane de euro, in timp ce cumpararile de la acestia au depasit 197 milioane de euro.
In urma operatiunilor derulate de banca centrala, dealerii au estimat valoarea cumpararilor de valuta realizate de BNR la un nivel apropiat de 100 milioane de euro. Banca Nationala si-a completat astfel rezerva valutara usurata cu 28,1 mil. euro in noiembrie, si a obtinut o economie de cost semnificativa avand in vedere ca in octombrie facea achizitii la cursuri de peste 40.000 de lei/euro. Asa cum o faceau de fapt si clienti ai bancilor comerciale.
Ieri a fost zi de relas pe piata valutara, dupa turbulentele spectaculoase de luni, ale caror efecte inca nu au fost digerate in totalitate.
Jucatorii au vandut valuta, insa BNR nu a mai pornit la cumparaturi, dupa cum o facuse in ziua precedenta, in mai multe transe. Sedinta de tranzactionare s-a deschis cu cotatii de 39.500/40.000 de lei pentru un euro, dupa ce luni se inchisese usor peste nivelul de 40.000 de lei/euro.
BNR a calculat un curs de 38.296 de lei/euro, in crestere cu 61 de lei fata de ziua precedenta. Dolarul american a fost cotat la 28.476 de lei, cu 37 de lei mai sus.
"In prima zi dupa interventie, efectul pe curs a fost diminuat la peste jumatate, iar leul s-a cotat la circa 38.200/38.400 fata de euro. Pe de alta parte, explicatii de genul <nivel maxim tolerat> al aprecierii leului sunt putin plauzibile pentru a argumenta acest moment", apreciaza analistul financiar Florian Libocor.
El spune ca in ceea ce priveste "programul" actiunii din 6 decembrie, acesta este departe de ceea ce inseamna normalitate. "La criteriul transparenta, nota pe care imi permit sa o acord este, cu indulgenta, 4. Oricum pentru o mai buna comunicare si intelegere a unor astfel de actiuni cred ca ar fi bine sa se cada de acord asupra a ceea ce inseamna transparenta", afima Libocor.
Ce poate urma dupa revenirea BNR pe piata valutara?
"Ne asteptam ca piata sa ramana volatila, cu spreaduri mari, in conditiile in care atat bancile cat si clientii acstora inca evalueaza efectele interventiei BNR. Estimam ca potentialul de scadere a cursului leu/euro ramane neschimbat, in timp ce banca centrala ar putea continua sa apere nivelul de 37.000 de lei/euro", comenteaza Radu Craciun, analist-sef la ABN Amro Bank.
Si Florian Libocor se asteapta pentru ultimele zile ale anului in curs la o reasezare a leului pe trendul de apreciere al lunii noiembrie fata de principalele valute
"O interventie pe piata valutara pana la finalul anului este, in cel mai probabil caz, exclusa", este de parere Libocor.
Discutia se complica insa cand vine vorba de durata in timp a unei asemenea tendinte de apreciere a leului.
"Desi intrarile de capital speculativ asteptate pentru intervalul de timp imediat urmator pot mentine o perioada tendinta de apreciere, aceasta nu e sustenabila pe un orizont de timp mediu", spune Mihai Ion, analist in departamentul de trezorerie al Raiffeisen Bank. Motivul principal: cursul de schimb puternic apreciat e greu de crezut ca poate fi compatibil cu un deficit de cont curent in crestere (peste 30% in 2004 fata de aceeasi perioada a anului trecut).
Mihai Ion considera ca BNR ar trebui sa continue interventiile pe piata valutara in scopul prevenirii aprecierii excesive a leului si chiar sa amane liberalizarea contului de capital pana cand diferentialul de dobanzi intre leu si valute va fi mai mic. "Evolutia viitoare a cursului de schimb ar trebui sa confirme doar o apreciere moderata in termeni reali a leului, deci nu o apreciere nominala. Probabil o indicatie in acest sens a fost oferita de interventia de luni, BNR neputand ignora in totatitate evolutia cursului de schimb, chiar si in contextul trecerii la tintirea inflatiei", comenteaza Mihai Ion.
Banca Nationala a lipsit de pe piata valutara incepand de pe 19 octombrie si pana pe sase decembrie. Iar absenta reglajelor cu care se obisnuise piata s-a reflectat intr-o apreciere a leului de peste 9% fata de euro, respectiv 14,6% in raport cu dolarul, numai in intervalul amintit.
Dupa interventia de luni, nivelul aprecierii era ajustat "ieri" pana la 7,3%, respectiv 13,9%.
Dincolo de atmosfera de confuzie pe care au generat-o fluctuatiile ample de pe piata valutara, publicul incepe sa sesizeze si efecte benefice ale intaririi consistente a leului: scad cheltuielile cu factura la telefonia mobila, cu sume exprimate in valuta, la fel si la serviciile de cablu TV. Ramane de vazut daca operatorii respectivi vor accepta pierderile de venituri in lei astfel rezultate. Pe masura ce marii comercianti isi epuizeaza stocurile de marfuri din import platite cand cursul inca era ridicat, este de asteptat ca piata sa vada si scaderi de preturi in lei, fenomen aproape inexistent pana acum. Si astfel sa fie diminuate presiunile inflationiste anticipate de BNR pentru inceputul anului 2005.
Cand vine corectia?
In lipsa interventiilor BNR, cu siguranta ar trebui sa ne asteptam la aprecierea nominala a leului, insa aceasta va fi una temporara.
Noninterventia ar conduce la o situatie relativ similara celei premergatoare crizei coroanei cehe din 1997:
- pana la jumatatea anului 1996 fluctuare redusa fata de un cos valutar ce a determinat aprecierea reala a monedei nationale, apoi largirea benzii de fluctuare a permis accentuarea aprecierii
- castigurile de productivitate acoperite aproape in totalitate de cresterile salariale
- intrari de capital strain speculativ
- accentuarea deficitului de cont curent
- cresterea incertitudinii cu privire la echilibrul macroeconomic
- deprecierea puternica a coroanei (peste 25% in perioada ian.-iun. 1997) ca urmare a atacurilor speculative.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
