Prima pagina

Cum au schimbat inundatiile tintele macro ale Guvernului

Cum au schimbat inundatiile tintele macro ale Guvernului
26.09.2005, 19:39 8

Inundatiile, deprecierea euro si scumpirea titeiului au determinat schimbarea tintelor macroeconomice pentru anul acesta. Prima estimare oficiala a efectelor a fost facuta de Comisia Nationala de Prognoza (CNP).

Presedintele CNP, Ion Ghizdeanu, a prezentat in premiera pentru Ziarul Financiar Prognoza de toamna, care estimeaza o crestere economica de 5,7%, cu numai 0,3 puncte mai mica decat prognoza initiala, un deficit comercial de 10,2 mld. euro, cu 11% mai mare, si un deficit de cont curent de 8,1% din PIB, fata de 6,6% tinta initiala.

De asemenea, Comisia a dat publicitatii, in premiera, estimari pentru evolutia economica pana in 2009: atunci PIB va fi de aproape 130 mld. euro, salariul mediu de 300 de euro, iar inflatia de 3%.

CNP, institutie aflata in subordinea Guvernului, este obligata sa publice anual doua buletine de prognoza, odata cu Comisia Europeana: unul in primavara si unul in toamna. Datele servesc pentru constructia bugetului public. "Inundatiile, aprecierea prea rapida a leului, pretul ridicat al petrolului, liberalizarea comertului cu China, dar si cresterea economica modesta din Uniunea Europeana au incetinit economia", a spus Ion Ghizdeanu.

Si Sebastian Vladescu, ministrul finantelor, afirma ca parametrii macro vor fi modificati, dar nu a dat mai multe detalii.

"Este de la sine inteles ca evenimentele meteorologice care au avut loc in Romania vor influenta parametrii macroeconomici, cresterea economica va fi afectata", a spus ieri Vladescu, aflat la Washington pentru negocieri cu FMI, citat de Mediafax.

In afara de reducerea tintei de crestere economica, estimarile CNP arata o crestere a consumului peste asteptarile initiale (9,6%, fata de 7%), precum si o reducere a ritmului investitiilor, de la 11,4% la numai 9,8%. Pentru ca prognozele enuntate sa fie atinse, este nevoie ca Produsul Intern Brut sa creasca cu circa 6,3% in a doua jumatate a anului, dupa un avans de numai 4,9% in primul semestru si dupa ce trimestrul al doilea a consemnat cel mai redus ritm din ultimii ani.

Din aceasta cauza, datele sunt considerate prea optimiste.

"Rectificarea cifrelor operata de CNP este mai aproape de realitate, dar ramane optimista. Totusi, este greu de crezut ca vom atinge 5,7% anul acesta. Ar trebui sa fim multumiti cu o crestere a PIB situata intre 4,5% si 5%, avand in vedere socurile suferite de economie anul acesta", a declarat pentru ZF Daniel Daianu, fost ministru de finante.

Mai mult, din cauza pierderilor de productivitate, cresterea valorii adaugate brute in industrie a fost reevaluata la doar 4%, fata de estimarea de 5,7% din primavara. De asemenea, agricultura va termina anul pe minus, cu o scadere de 1,2%, fata de prognoza de acum sase luni, care arata o crestere de 2,8%.

O alta noutate a prognozei de toamna o constituie estimarea in premiera a parametrilor economici pentru anul 2009, atunci cand vom avea un PIB de 127 miliarde de euro, exporturi de 36,7 miliarde, importuri de aproape 53 de miliarde, o datorie externa de peste 32 de miliarde, dar si rezerve valutare de aproape 25 de miliarde de euro.

In 2009, salariul mediu net pe economie va fi de peste 300 de euro, cu 50% mai mare decat in prezent, iar in economie vor lucra cu peste jumatate de milion mai multi salariati.

Revenind in 2005, dupa evolutiile economice inregistrate pana in prezent, estimarile Prognozei par de un optimism nejustificat. In al doilea semestru, Produsul Intern Brut ar trebui sa creasca cu peste 6,2% pentru a se putea atinge prognoza de 5,7%. "Este intr-adevar o tinta optimista, dar credem ca nu este si hazardata", a explicat Ghizdeanu. "Cresterea economica se va baza pe servicii si constructii, acestea din urma avand un efect benefic de antrenare la nivelul intregii economii" a mai spus seful Prognozei.

"Anul acesta am fi putut avea fara prea mari eforturi o crestere economica de 6,5%, daca bugetul ar fi fost construit avand in vedere prioritatea reprezentata de infrastructura. Lucrarile la autostrazi trebuia continuate inca de la inceputul anului. Acum avem excedent bugetar, pe care noi am recomandat Guvernului sa-l redirectioneze catre autostrazi inca din iulie. Tot ce putem spera este ca acesti bani sa se cheltuiasca urgent, pentru a stimula oferta agregata si a impulsiona economia", a explicat seful CNP.

Serviciile se afla deja la cel mai ridicat ritm din ultimii ani (6,9% in primul semestru), iar cresterea lor este estimata, conform prognozei de toamna, la 7,5%. In schimb, constructiile au avut de suferit de pe urma blocajului din contractele publice de constructie a autostrazilor, din cauza caruia au crescut cu numai 3,9% in primele sase luni, fata de o estimare (in primavara) de 10,2%. Ca urmare, CNP a modificat estimarile privind cresterea constructiilor la 9%. Insa pentru atingerea acestei prognoze este necesar ca sectorul constructiilor sa creasca in a doua jumatate a anului cu cel putin 12%. "O astfel de crestere este foarte dificil, daca nu imposibil de realizat", a mai spus Daianu.

Presedintele CNP spune ca activitatea economica a fost afectata si de o serie de dezechilibre printre care cresterea prea rapida a consumului si a importurilor si adancirea deficitelor externe.

Si alti parametri macroeconomici au fost revizuiti. De exemplu, importurile au devansat prognozele din primavara, cu un volum de aproximativ 1,17 mld. euro pe tot anul. Aceasta a dus la revizuirea deficitului comercial de la 9 la 10,2 mld. euro si a deficitului de cont curent de la 4,9 mld. (6,6% din PIB) la 6,3 miliarde de euro (8,1% din PIB). "Deficitele externe practic au explodat in acest an, aducerea la zi a estimarilor privind aceste deficite nu trebuie sa surprinda", a mai spus fostul ministru de finante.

In acelasi timp, prognoza privind inflatia a crescut de la 7% in primavara la 7,5% in prezent. "Si aceasta tinta pare nerealista, o cifra de 8,2% ar trebui sa fie considerata o adevarata performanta a Bancii Nationale", a spus Daianu. Cursul mediu de schimb pentru 2005 este estimat la 3,59 lei pentru un euro, fata de 3,65 in prognoza de primavara.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO