O mica firma din Falticeni a rasturnat Codul de procedura fiscala: analizandu-i sesizarea Curtea Constitutionala a hotarat ca nu mai este necesara plata unei cautiuni pentru depunerea si solutionarea contestatiilor fata de proceduri de executare a creantelor bugetare declansate de organele fiscale, respectiv de Agentia pentru Valorificarea Activelor Bancare.
Curtea a admis astfel exceptia de neconstitutionalitate ridicata fata de prevederile din Codul de procedura fiscala care impuneau plata unei cautiuni de 20% din suma contestata pentru inregistrarea contestatiei.
"Solutia data de Curte este, fara indoiala, corecta din punct de vedere constitutional, si cu efecte benefice pentru contribuabilii impotriva carora statul declanseaza executarea silita a titlurilor de creanta, in practica fiind vorba, de cele mai multe ori, despre deciziile de impunere emise ca urmare a controlului efectuat de organele fiscale", apreciaza Anda Rojanschi avocat asociat la David & Baias, societate de avocati corespondenta a PricewaterhouseCoopers.
Ea arata ca, potrivit unui principiu consacrat atat de legislatia interna, cat si de cea europeana), orice persoana fizica sau juridica care se considera lezata in drepturile sale de o autoritate administrativa - cum sunt organele fiscale si AVAB - trebuie sa aiba dreptul sa se adreseze instantelor judecatoresti fara nici o piedica. "Cum obligatia de a plati o cautiune exorbitanta constituia neindoielnic o piedica in calea liberului acces la justitie, decizia plenului Curtii este in deplina concordanta cu aceste principii", spune Anda Rojanschi.
Drept urmare, incepand cu 16 martie 2004 (12 martie pentru contestatiile la executarea initiata de Agentia de Valorificare a Activelor Bancare), instantele judecatoresti vor fi obligate sa inregistreze si sa solutioneze contestatiile la executarea creantelor bugetare fara a mai solicita dovada depunerii cautiunii, cum se intampla pana acum.
Decizia aduce o schimbare importanta in jurisprudenta Curtii Constitutionale, pe care guvernul a si invocat-o in sustinerea pozitiei sale, mai ales ca o sesizare similara fusese considerata neintemeiata in vara anului trecut.
Curtea a gasit insa de aceasta data ca prevederile articolului 164 al proaspat intratului in vigoare Cod de procedura fiscala (ce reiau prevederi aproape identice ale Ordonantei nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare) si prevederile articolului 83 alineatul 1 al Ordonantei de urgentanr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, sunt neconstitutionale.
Curtea Constitutionala a considerat ca ingradirea "este cu atat mai evidenta" cu cat cautiunea nu era legata de un act de judecata, ci, pur si simplu, impiedica din start sesizarea instantei, din momentul in care judecatorul de serviciu care primea constestatia spre inregistrare constata ca obligatia respectiva nu a fost indeplinita, fara ca macar sa o mai analizeze.
Anda Rojanschi arata ca, desi legiuitorul are dreptul sa impuna anumite exigente pentru accesul la justitie, acestea nu trebuie sa antreneze o restrangere excesiva a exercitiului dreptului, de natura sa puna sub semnul intrebarii insasi existenta acestuia.
Ea spune ca un semn de intrebare poate ridica termenul de "inregistrare" a contestatiei folosit in considerentele deciziei, care ar putea duce la concluzia ca numai inregistrarea contestatiei este posibila fara plata cautiunii, in timp ce solutionarea acesteia de instanta ramane supusa obligatiei de plataa cautiunii. "Rezulta insa din intreaga motivare a deciziei vointa Curtii de a inlatura in totalitate obligatia contestatorului de a plati cautiune", considera Rojanschi.
Legiuitorul a preferat sa porneasca de la o "prezumtie de vinovatie", aratandu-se preocupat ca prin prevederile din Cod sa restranga posibilitatea contestarii cu rea-credinta a executarii silite.
Curtea a considerat insa ca prevaleaza imposibilitatea companiei executate de a repune macar in discutie suma executata, in conditiile in care cautiunea de 20% din valoarea creantei bugetare in discutie poate ajunge la un nivel prohibitiv. Si aceasta chiar in cazul in care compania in cauza nu datoreaza in realitate suma impusa de Fisc ori de AVAB.
De asemenea, Curtea arata in motivarea deciziei ca ingrijorarea organelor fiscale si a AVAB nu este justificata atat timp cat depunerea unei contestatii la executare nu suspenda de fapt procedura de executare a creantei, organele fiscale, care poate continua pana la recuperarea integrala. Daca, insa, contestatia la executare este admisa dupa ce a avut loc executarea, contribuabilul va putea cere restituirea sumelor platite.
Anda Rojanschi, avocat la David&Baias, arata ca magistratul investit cu solutionarea unei contestatii va putea aprecia necesitatea instituirii unei cautiuni si va fixa cuantumul acesteia numai in masura in care contribuabilul va formula si o cerere de suspendare a executarii.
Aceasta victorie in restabilirea drepturilor contribuabilului se datoreaza sesizarii facute de o mica firma din Falticeni "T.A. Caravan" SA.
"Este o decizie salutara a Curtii Constitutionale care a dovedit in acest mod remarcabil ca, dincolo de puterea sa legala, de "paznic" al Constitutiei, are si forta morala de a reveni asupra jurisprudentei sale, atunci cand constata ca aceasta este neconforma cu Legea fundamentala", spune Rojanschi.
Decizia privind declararea neconstitutionalitatii prevederilor din Codul de procedura fiscala mentionate a fost luata de Curte in urma unei deliberari dificile, dovada fiind faptul ca doi dintre judecatorii sai nu au fost de acord cu solutia majoritara si au redactat o opinie separata. Contrar majoritatii membrilor Curtii, cei doi semnatari ai opiniei separate apreciaza ca eliminarea cautiunii va conduce la tergiversarea nemotivata a realizarii creantei, fara a avea insa in vedere lipsa caracterului suspensiv al contestatiei la executare.
Cei doi magistrati sustin, in esenta, ca accesul la justitie nu este un drept absolut si invoca in sprijinul opiniei lor o anume jurisprudentaa Curtii Europene a Drepturilor Omului care a considerat ca instituirea unor taxe in vederea valorificarii unui drept subiectiv este justificata atunci cand urmareste restrangerea posibilitatilor de exercitare abuziva a acestuia. "In emiterea acestei opinii, nu s-a avut insa in vedere faptul ca dispozitiile legale atacate prin exceptia de neconstitutionalitate nu vizau o creanta a unei persoane particulare. Acestea vizeaza de fapt executari ale organelor statului impotriva contribuabililor, respectiv a debitorilor Agentiei de Valorificarea a Activelor Bancare", mai spune Rojanschi. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
