Proiectul guvernamental pentru construirea de locuinte sociale si sali de sport nu este viabil din punct de vedere al recuperarii banilor investiti. Iar cea mai buna dovada este faptul ca, desi unele au fost contactate, nici una din bancile private nu s-a implicat in finantare.
Unul din episoadele necunoscute ale afacerii CEC-Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL) - Compania Nationala de Investitii (CNI) a fost incercarea guvernului de a obtine de la bancile private de pe piata romaneasca banii de care avea nevoie si pe care nu-i putea scoate pur si simplu din bugetul de stat.
Desi bancherii s-au ferit pana acum sa o spuna, mai multe banci importante de pe piata, care au mai finantat proiecte de stat, au fost contactate de ministerul finantelor pentru a participa la finantarea proiectului social al guvernului Nastase.
Insa caracteristicile acestuia nu au permis sub nici o forma implicarea vreuneia dintre banci, in conditiile in care ar fi dus la incalcarea normelor interne de expunere. In primul rand, proiectul nu beneficiaza, de fapt, de garantii de stat care sa poata fi luate in considerare, ministerul finantelor neputand oferi decat o asa-numita "scrisoare de confort". Aceasta in conditiile restrictiilor angajate de Finante in acordarea de garantii suverane.
Unul din cele mai importante motive pentru respingerea proiectului de catre banci este incapacitatea acestuia de a genera un cash flow care sa sustina recuperarea banilor. Iar normele bancilor straine nu accepta considerarea unor venituri bugetare drept colateral intr-un asemenea proiect de finantare.
Ca atare, desi nu ar fi fost lipsita de interes o noua afacere cu statul, bancherii contactati au spus "pas". Iar acest verdict spune totul despre "sanatatea" afacerii <case pentru tineret-sali de sport>, la care fost angajat, in cele din urma, CEC.
"In toamna trecuta, mai multe banci, inclusiv HVB Bank, au fost intrebate daca doresc sa participe la finantarea proiectelor cu ANL si CNI. Din pacate, din cauza lipsei unei garantii certe de rambursare, dar si datorita unor probleme legate de structura proiectului, inclusiv statul juridic al terenului, toate bancile au declinat invitatia", a declarat pentru ZF Dan Pascariu, presedintele HVB, confirmand astfel informatia vehiculata in mediile bancare.
In disperare de cauza, guvernul nu a mai avut drept solutie pentru a arata ca-si tine promisiunile cu impact electoral decat sa apeleze la CEC - o institutie cu un statut cat se poate de special, dat de pozitia Ministerului Finantelor ca actionar. Tocmai acest statut a adus in ultimii ani numeroase critici din partea Uniunii Europene, ai carei reprezentanti au aratat ca CEC nu functioneaza ca o banca comerciala adevarata, dat fiind ca se afla pe o pozitie concurentiala privilegiata. De fapt, presedintele Iliescu a afirmat ieri, in context, ca "CEC este o banca populara".
Bancile private au respins proiectul, insa presedintele CEC Constantin Teculescu, afirma ca proiectul "este in favoarea institutiei, pentru ca are o suma de 40.000 de miliarde lei pe care trebuie sa o investeasca".
Desi guvernul a dispus o derogare importanta de la legislatia bancara privind limitarea expunerii fata de un singur client, BNR continua sa se abtina de la comentarii privind implicarea CEC in proiectul ANL/CNI.
"CEC are licenta de banca comerciala acordata de BNR ceea ce inseamna ca trebuie sa functioneze ca atare. Este surprinzator ca banca centrala nu si-a exprimat nici o pozitie, pentru ca, dupa lege, CEC nu poate face exceptie de la regulile aplicabile intregului sistem. Daca nu se doreste ca CEC sa functioneze ca o adevarata banca, atunci acest lucru trebuie spus foarte clar pentru ca nu poate fi mentinut un asemenea statut ambiguu. Ceea ce ma uimeste cel mai mult este usurinta cu care este tratata aceasta problema, incercarea de a minimiza seriozitatea acesteia", comenteaza Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.
PSD a sarit in apararea proiectului, aruncand in fata grija guvernului pentru "viitorul tinerilor".
Printr-o Ordonanta de Urgenta omisa in materialele de comunicare ale Guvernului, ANL si CNI au fost autorizate sa contracteze, impreuna, credite in valoare maxima de 6.500 miliarde de lei (162 mil. Euro) pentru construirea de locuinte si sali de sport, cu scadenta de pana la 5 ani. Pentru ca CEC sa poata acorda aceste credite, guvernul i-a dat o derogare de la legea bancara, care prevede ca nici banca nu poate finanta cu mai mult de 20% din fondurile proprii unui singur debitor.
Proiectul a primit, ieri, si sustinerea publica a presedintelui Iliescu. "Politic vorbind, mi se pare firesc, iar daca CEC nu finanteaza, atunci cine sa finanteze", a clarficat problema Iliescu.
razvan.voican@zf.ro ; oana.nuta@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
