Deteriorare-soc a deficitului de cont curent pe anul 2004. Surse apropiate negocierilor cu FMI, citate succesiv de agentiile Reuters si Mediafax, au declarat ca deficitul s-a largit la nu mai putin de 8,2% din PIB, conform estimarilor bazate pe o noua metodologie de calcul, respectiv la circa 7% dupa vechiul sistem de calcul. Marele vinovat nu poate fi decat deficitul balantei comerciale, care a explodat in decembrie la peste un miliard de euro. Pe intreg anul 2004, Romania a inregistrat un deficit comercial record de 7,34 mld. euro, in conditiile in care acesta detine cea mai mare pondere in deficitul de cont curent. La sfarsitul lunii noiembrie, deficitul de cont curent era de 3,27 mld. euro ceea ce ii facea pe oficialii BNR sa avanseze estimari de circa 6% din PIB privind nivelul de final de an.
Noua metodologie impusa de FMI ia in calcul scenariul pesimist in care companiile straine si-ar repatria integral profiturile realizate in Romania. Insa chiar si dupa vechea varianta, un deficit de 7% din PIB, fata de 5,7% in 2003, reprezinta o deteriorare externa a pozitiei externe.
In acest context, capata mult mai multa justificare cererea misiunii FMI aflate in negocieri la Bucuresti privind reducerea deficitului bugetar pe anul in curs pana la zero, pentru a compensa cat de cat largirea deficitului extern.
Deocamdata, oficialitatile se abtin sa comenteze asupra cifrelor vehiculate pe piata. Guvernul asteapta ca BNR sa publice mai intai cifra oficiala.
"Deficitul balantei comerciale pe luna decembrie a aparut de numai trei zile, iar Banca Nationala va da publicitatii comunicatul privind deficitul de cont curent al balantei de plati in jur de 25-27 februarie. Pana atunci, consider ca orice discutie privind deficitul de cont curent este prematura", a declarat pentru ZF Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
Pana la publicarea cifrei oficiale, aparitia cifrelor de 8,2%, respectiv 7% din PIB pe ecranele unei agentii internationale de presa a creat destula emotie in piata.
Avand in fata datele privind deficitul comercial record din decembrie, un calcul sumar arata ca deficitul de cont curent a depasit substantial nivelul de 6% din PIB, considerat relativ inofensiv pentru o tara in plina expansiune economica si cu intrari mari de investitii straine, asa cum este Romania.
Comparatia cu tarile din vecini nu incurajeaza neaparat o ingrijorare deosebita. Exista insa diferente notabile: Bulgaria, de exemplu, a ajuns anul trecut la un deficit de cont curent estimat la 9% din PIB, insa bugetul de stat a inregistrat excedent. Ungaria si Polonia au consemnat in trecut deficite de peste 6-7% din PIB, fara a avea vreo problema de finantare a acestora, Polonia reusind sa le ajusteze ulterior.
Care sunt insa perspectivele de ajustare a deficitului de cont curent substantial majorat pe care Romania l-a inregistrat in 2004 si in ce masura acesta ar putea scapa de sub control, mergand mai departe, spre un 9-10% din PIB, cu riscul deteriorarii perceptiei externe?
"Chiar si fara o schimbare de metodologie, tinand seama de cifrele balantei comerciale pe decembrie, putem estima un deficit de cont curent pentru 2004 de aproximativ 7% din PIB. Nu nivelul actual al deficitului constituie o problema, ci ritmul in care acesta creste. Cum deficitul bugetar este deja destul de redus, parghia cea mai eficienta pentru o viitoare ajustare ramane deprecierea leului", comenteaza Mihail Ion, seful departamentului de cercetare din Trezoreria Raiffeisen Bank. El crede ca aceasta se poate constitui mai devreme sau mai tarziu intr-un semnal negativ pentru cei care mizeaza pe apreciere nominala a leului.
Claudiu Cercel, directorul directiei de operatiuni de piata din BRD-SocGen, spune ca nu se poate vorbi despre un potential de depreciere a leului. "Acesta s-ar produce numai in momentul in care profiturile respective ar iesi din tara, daca investitorii ar avea vreun motiv sa se sperie ori ar disparea oportunitatile de plasament. Daca sunt reinvestiti, banii respectivi nu apar pe piata, si, cel putin deocamdata, oportunitatile de investire sunt in crestere. Anii anteriori au aratat ca exista un apetit din ce in ce mai redus pentru repatrierea profiturilor", comenteaza Cercel.
El crede ca este vorba de o alta forma de presiune a FMI asupra guvernului, pentru reducerea deficitului bugetar."Este o formula suplimentara prin care se cere inasprirea pozitiei fiscale, care trebuie sa se vada in cele din urma in scaderea arieratelor", apreciaza Cercel, mentionand ca este nevoie de timp ca reducerile de impozite sa-si arate efectele in sensul aducerii la lumina a unor afaceri din economia nesupusa fiscalitatii.
"Un deficit de cont curent mare nu este neobisnuit atunci cand ai intrari mari pe contul de capital. Romania dispune de surse de finantare a deficitului, are rezerve valuare importante la banca centrala, deci nu are o problema majora din acest punct de vedere", mai spune Claudiu Cercel.
Mihail Ion, considera ca cel putin partea reinvestita din profitul obtinut de companiile straine ar trebui inregistrata in balanta ca o investitie straina directa - deci ca pe o sursa de finantare a deficitului de cont curent si nu de majorare acestuia. "Din acest punct de vedere, o schimbare a metodologiei de calcul in sensul mentionat pare discutabila", spune Ion.
Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank, spune ca era de asteptat o asemenea deteriorare a deficitului de cont curent in conditiile in care "obiectivele de politica monetara care se bat cap in cap cer un pret".
"Depinde care din ele e sacrificat. Ca sa tii inflatia sub control, ar trebui continuata aprecierea leului, care insa va descuraja exporturile si va agrava astfel deficitul de cont curent. A venit si relaxarea fiscala, care mareste veniturile disponibile pentru consum, mai scad si dobanzile intre timp, deci un cumul de stimuli pentru inflatie", comenteaza Negritoiu.
El afirma ca in acest moment pietele internationale asteapta o solutie miraculoasa dinspre FMI, respectiv stabilirea unor obiective mai clare. "Situatia se arata confuza, contradictorie si imprevizibila, asa ca toata lumea e in asteptare. Din pacate, toate actiunile par improvizate si arata lipsa de claritate. Chiar se contureaza un pericol pentru 2005, in conditiile in care inflatia ar trebui sa continue sa scada, depozitele in lei pentru nerezidenti asteapta sa fie liberalizate, iar deficitul de cont curent trebuie ajustat pentru ca chiar si un nivel de 7% din PIB este foarte mare pentru Romania. In plus, aceste cifre dau multa apa la moara scepticilor in privinta riscului valutar", adauga Negritoiu.
"Cifra de 8,2% este, intr-adevar socanta la prima vedere. Ea rezulta insa dintr-o metodologie care ia in calcul varianta cea mai pesimista: daca firmele straine si-ar repatria integral profiturile. Este o imagine supraevaluata in conditiile in care o parte a profiturilor sunt reinvestite. Pe de alta parte, ne permite sa ne comparam la nivel regional, avand in vedere ca tari ca Ungaria si Polonia au trecut deja la aceasta metodologie", comenteaza si Radu Craciun, analist-sef la ABN Amro Romania.
El considera ca in acest nou context FMI va fi si mai sever in privinta solicitarii de reducere a deficitului bugetar pe 2005. Si Turcia a trecut anul trecut prin experienta unei schimbari a metodologiei, reflectata de asemenea intr-o crestere a ponderii deficitului in PIB. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
