Autoritatile romane au recunoscut treptat, in cursul anului trecut, ca accelerarea eforturilor de reforma este imperativa pentru a mentine cursul procesului de aderare la UE, insa inclinatia de a tranforma planurile de masuri in actiuni ambitioase a ramas slaba, arata raportul Fondului Monetar International privind evaluarea relatiei cu Romania incepand din 1991.
Conducerea Fondului Monetar International a aprobat in urma cu doua saptamani un raport de evaluare a rezultatelor programelor economice stabilite cu autoritatile romane in decursul ultimilor 14 ani, documentul identificand cauze ale esecurilor, invataminte si masuri de siguranta care trebuie luate in continuare in relatia cu Romania.
Astfel, angajamentele autoritatilor in domeniul politicii salariale si al reformelor structurale au ramas slabe, reflectand in mare parte rezistenta venita din partea unor "interese ascunse", arata raportul FMI.
Ani la rand, eforturile de a impune disciplina financiara in societatile cu capital de stat si de accelerare a privatizarii au fost in mod frecvent franate de influenta exercitata de managementul marilor companii de stat, de sindicate si de factiuni din partidele care s-au succedat la putere. "Grijile privind impactul social al restructurarii si privatizarii au fost folosite de interese deghizate pentru a apara mentinerea in viata a unor companii de stat neviabile, in timp ce eforturi de a construi un sistem de protectie sociala compatibil cu reforme structurale accelerate au inceput a fi facute doar recent", arata autorii raportului.
Evaluarea facuta de Fond acuza si absenta consensului in interiorul guvernului asupra parametrilor unor politici economice cheie, ceea ce a slabit capacitatea ministerelor "de linie" de a asigura aplicarea la timp si in integralitate a masurilor convenite prin acordurile incheiate. Autorii noteaza interventiile "dese" ale premierului pentru a rezolva asemenea diferende interministeriale si a mentine acordul in functiune, insa chiar si asa "s-a pierdut timp pretios, iar evaluarile periodice au fost amanate in mod repetat".
Raportul FMI identifica patru factori care contribuie la persistenta arieratelor in economia romaneasca. Primul il reprezinta toleranta autoritatilor fata de acumularea de arierate de catre companii private "cu relatii" precum si de catre societati cu capital de stat "sensibile", precum cele din transporturile feroviare si din sectorul minier. In al doilea rand, administratia fiscala a fost slaba pana foarte de curand. Al treilea factor consta in faptul ca bugetele companiilor de stat sunt adesea aprobate cu prea putina preocupare fata de capacitatea companiilor respective de a-si indeplini obligatiile bugetare. In al patrulea rand, cultura compensarii obligatiilor face ca societatile sa aiba, de multe ori, prea slabe stimulente pentru a plati.
Cu toate angajamentele si masurile autoritatilor, stocul de arierate bugetare acumulate de societatile cu capital de stat aflate sub monitorizare speciala, s-a majorat cu 0,5% din PIB intre jumatatea lui 2002 si jumatatea anului 2003, fara a include dobanzile si penalitatile pentru restante.
Raportul pregatit de o echipa de experti ai institutiei care nu au fost implicati in programele cu Bucurestiul, noteaza ca majorarea arieratelor a fost pronuntata in sectoarele minier si feroviar, unde masurile de restructurare atat de necesare au fost in mod repetat amanate. Mai mult, au crescut arieratele unui mare numar de companii private, in particular din sectorul de rafinare a petrolului. Un aspect pozitiv in constituie reusita companiilor de electricitate si distributie a gazelor naturale de a-si plati arieratele bugetare pana in septembrie 2003. Cu toate acestea, lupta impotriva "culturii neplatii" a avut un succes partial.
FMI considera ca Romania trebuie sa faca fata unor provocari considerabile in domeniul reformelor, in ciuda progreselor economice recente. Conducerea institutiei a subliniat necesitatea reducerii inflatiei pana la nivelul din Uniunea Europeana, precum si a deficitului de cont curent, prin masuri de consolidare fiscala, o politica monetara prudenta care sa includa masuri de control al cresterii rapide a creditelor, o politica salariala prudenta, in special in intreprinderile de stat.
Completarea stabilizarii macroeconomice depinde de finalizarea reformelor structurale in sectorul de stat. In acest sens, privatizarea transparenta si eforturile de eliminare a pierderilor cvasifiscale si implicit a subventiilor, in special in sectorul energetic, trebuie sa avanseze rapid.
Pentru atenuarea impactului social al acestor masuri, FMI a recomandat majorarea protectiei sociale pentru categoriile defavorizate.
De asemenea, institutia internationala doreste intarirea administratiei publice, a supravegherii bancare, restructurarea sistemului fiscal si a celui de pensii, precum si imbunatatirea mediului de afaceri, pentru sustinerea unei cresteri economice solide si atragerea de investitii straine.
Din 1991, Romania a incheiat sase acorduri stand-by cu FMI, fiecare program insotit de un imprumut, conditionat de indeplinirea anumitor angajamente de reforma. Numai ultimul acord a fost dus pana la capat, dupa numeroase derogari si intarzeri, in luna octombrie a anului trecut.
Majoritatea directorilor Fondului apreciaza ca un nou acord stand-by, de tip "precautionary" (fara trageri de sume de bani decat in cazuri de urgenta), ar sprijini continuarea reformelor structurale in apropierea alegerilor din acest an, ar sustine eforturile autoritatilor pentru pregatirea integrarii in Uniunea Europeana, si ar permite Romaniei o iesire credibila din programul de asistenta al FMI.
Consiliul a convenit ca o relatie bazata pe supraveghere, fara un nou acord, este de preferat in cazul in care cele doua parti nu pot conveni asupra unui program cu angajamente stricte.
FMI prevede pentru acest an un ritm de crestere economica de 5%, fata de nivelul de 5,5% anuntat de Guvern, si o rata a inflatiei la sfarsit de an similara prognozelor oficiale, de 9%.
Noul program cu FMI
Unul dintre obiective este reducerea ratei inflatiei la sfarsit de an de la 14,1% la 9% in 2004, 6% in 2005 si 5% in 2006. Pentru anul 2004, Guvernul intentioneaza sa reduca deficitul balantei publice (care include deficitul bugetar si cel cvasifiscal) cu 1,25% din PIB. Astfel, diminuarea deficitului cvasifiscal ar putea contribui la echilibrarea balantei publice cu 0,5% din PIB, iar deficitul bugetar cu 0,7%-0,8% din PIB. Aceste rezultate ar urma sa fie atinse printr-o politica salariala prudenta, care implica mentinerea salariului minim pe economie la 2,8 milioane de lei, o crestere salariala medie de 9% in sectorul de stat, precum si o politica monetara prudenta. Programul va mai prevedea continuarea reformelor structurale, finalizarea procesului de privatizare a Petrom si a companiilor de distributie a gazelor naturale si a electricitatii, precum si reforma sectorului energetic. In plus, cele 19 societati mari (cu peste 1.000 de angajati) aflate inca in portofoliul APAPS vor fi privatizate pana in luna septembrie. Acordul cuprinde si cote minime de incasare la utilitatile publice, precum si majorari trimestriale de tarife energetice. O alta componenta a programului este reducerea fiscalitatii, in special pe forta de munca, contributiile pentru asigurari sociale urmand sa scada la 44%-45% pana in 2006, fata de 49,5% in prezent.
Acord nou in iunie
Conducerea FMI urmeaza sa discute in luna iunie proiectul unui nou acord cu Romania, afirma ministrul finantelor Mihai Tanasescu.
Aflat la Washington, Tanasescu spune ca a finalizat negocierile pentru finalizarea scrisorii de intentie care va sta la baza programului economic. Principala divergenta, privind nivelul deficitului bugetar pe anul in curs, a fost rezolvata prin stabilirea unei tinte de 2,1% din PIB, care va fi adoptata legal prin rectificarea bugetului de stat undeva la sfarsitul lunii iulie. In schimbul austeritatii bugetare, FMI a acceptat un obiectiv de deficit de cont curent mai putin strict, de 5,5% din PIB.
Potrivit ministrului finantelor, partile au convenit ca acordul, de tipul precautionary stand-by (fara trageri de sume de bani decat in cazuri de necesitate), sa aiba o durata de 24 de luni.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
