Inflatia in decembrie a fost de 0,6%, astfel incat pe intregul an, indicele preturilor de consum a coborat la 9,3%, a anuntat Institutul National de Statistica. Rezultatul este aproape de obiectivul oficial de 9%.
Astfel, Romania intra incepand din acest an in spatiul economiilor mai apropiate de normalitate, cu o crestere "oficiala" a preturilor de sub 10%, insa nici consumatorii si nici bancile nu par sa ii dea crezare. Primii pentru ca simt cresteri de preturi mult mai mari pentru alimente si alte bunuri de larg consum, iar bancile pentru ca nu reduc dobanzile la credite.
"Mi se pare ca nu e o rata realista. Daca inflatia ar fi fost 9%, de ce nu e 12% dobanda la credite la banci? Este clar ca inflatia din decembrie a scazut ca urmare a aprecierii leului. Dar consumatorii nu au simtit reducerile de preturi", a spus Liviu Voinea, directorul executiv Grupului de Cercetare Economica Aplicata.
Inflatia din decembrie 2004 de doar 0,6% este un record pe aceasta luna din ultimii ani. In decembrie 2002 preturile au crescut de exemplu cu 1,5%, iar in 2003 cu 1,2%.
"Este pentru prima data cand inflatia scade sub 10%. Tinta era de 9%, insa consideram ca acest 9,3% reprezinta o atingere a tintei, avand in vedere ca se incadreaza intr-o marja de +- 0,5%", a declarat Cristian Popa, viceguvenatorul Bancii Nationale.
Pentru ca a intarziat reforma -adica privatizarile si atragerea de investitii straine - Romania reuseste abia dupa 15 ani de la Revolutie sa ajunga la o inflatie de sub 10%, in conditiile in care Ungaria sau Polonia au coborat sub acest prag inca din 1998 (vezi grafic), deci acum sase ani.
Reducerea inflatiei pana sub 10% nu s-ar fi putut in 2004 daca euro n-ar fi scazut fata de leu cu peste 3%.
"Inflatia din Romania are trei componente: structurala, care este provocata de arierate, importata (prin devalorizarea cursului - n.red.) si psihologica. Avand in vedere aprecierea leului fata de euro si atenuarea asteptarilor inflationiste, putem spune ca ce avem acum este doar inflatia structurala", a mai spus Liviu Voinea.
El afirma ca inflatia va fi invinsa doar cand competitia va fi reala. "Pe foarte multe piete avem o lipsa acuta de concurenta, care se vede in preturi. De exemplu, benzina este mai scumpa decat in Spania, ceea ce este absolut anormal. La fel, in sectorul bancar, competitia este redusa si din aceasta cauza dobanzile sunt inalte. Sunt posibile intelegeri speciale pe piata intre concurenti, astfel ca incat sunt practicate preturi de monopol", a explica Voinea.
Intr-adevar, bancile nu dau "doi bani" pe scaderea inflatiei anuntata de Statistica. De exemplu, dobanda medie pentru creditele in lei intre unu si cinci ani pentru persoane fizice era in noiembrie 2003 de 26,6%, iar in noiembrie 2004 de 27%, conform datelor BNR. Astfel, daca anul trecut era de trei ori mai mare fata de inflatia estimata pe anul urmator de 9%, acum a devenit de patru ori mai mare fata de inflatia estimata pe 2005, de 7%.
In zona euro, la o inflatie de 2-3%, dobanzile la creditele de consum sunt de 5-6%.
Daca in realitate lucrurile nu sunt chiar roz, din punct de vedere macroeconomic, pe hartie, anul 2004 arata cum nu se poate mai bine: inflatie de sub 10%, crestere economica de peste 8%, deficitul de cont curent in jur de 5% din PIB.
In ceea ce priveste inflatia pe 2005, vice guvernatorul BNR Cristian Popa inca evalueaza implicatiile macroeconomice ale noului cadru fiscal. "Trebuie sa consolidam acest succes al dezinflatiei si ne bucuram ca guvernul sustine obiectivul de a continua reducerea inflatiei pana la 7% la sfarsitul lui 2005.
Viceguvernatorul sustine ca denominarea programata la 1 iulie nu ar trebui sa duca la presiuni inflationiste. "Sunt expectatii in acest sens, dar printr-o buna comunicare, putem preveni cresteri ale preturilor", a mai spus Popa.
sorin.pislaru@zf.ro ; razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
