Cand aproape nimeni nu mai credea, ministrul finantelor a dat ieri vestea: modificarile Codului fiscal vehiculate in ultima vreme intra in vigoare la 1 aprilie, si nu la 1 mai, asa cum lasasera sa se inteleaga o serie de declaratii ale premierului Calin Popescu Tariceanu si ale negociatorului-sef cu FMI, vicepremierul Adriean Videanu.
Majorarea la 10% a impozitului pe veniturile din dobanzi si pe castigurile din capital, introducerea impozitului de 10% pe castigul din tranzactii imobiliare, cresterile de accize - toate vor fi aplicate de la 1 aprilie, in baza unei ordonante de urgenta pe care guvernul intentioneaza sa o adopte in sedinta de joi. Adica mediul de afaceri va avea numai doua saptamani la dispozitie pentru a afla in detaliu ce modificari de legislatie fiscala urmeaza si cum vor fi aplicate acestea.
Si astfel, guvernul Tariceanu isi face un obicei din a lua decizii de politica fiscala numai in pripa, desi acestea au largi implicatii pentru economie. Precedentul a fost creat o data cu introducerea cotei unice. Acum, modificarile sunt facute din nou prin incalcarea a doua legi in vigoare: atat a Codului fiscal, al carui articol 4 privind stabilitatea si predictibilitatea legislatiei este pur si simplu ridiculizat, cat si a legii privind transparenta decizionala, care obliga Ministerul Finantelor sa afiseze pe site textul complet al proiectului de act normativ, precum si sa-l trimita spre consultare asociatiilor de afaceri, care au dreptul sa faca propuneri proprii. Desi a sustinut o conferinta de presa, ministrul finantelor Ionut Popescu a refuzat si ieri sa ofere detalii in privinta proiectului de ordonanta de urgenta pe care intentioneaza sa-l supuna aprobarii guvernului.
Iata ce declara seful sau, premierul Calin Popescu Tariceanu, pe 3 martie: "Este posibil sa modificam Codul fiscal dupa 1 aprilie, iar in acest caz, impozitele se majoreaza de la 1 mai. Nu exista o data limita dincolo de care aceste masuri sa nu poata fi aplicate", spunea Tariceanu, citat de agentia Mediafax.
Perspectiva amanarii modificarilor legislative era intarita la aceeasi data si de Adriean Videanu: "Inca n-am finalizat toate detaliile memorandumului suplimentar cu FMI si atunci este incorect sa venim acum cu modificarea Codului fiscal si, dupa doua saptamani, cu o noua modificare", explica Videanu decizia guvernului de a nu discuta proiectul de ordonanta de urgenta in sedinta din 3 martie, desi acesta ar fi fost finalizat.
Dupa ce negocierile cu FMI privind reducerea deficitului bugetar au esuat, guvernul nu mai are ce astepta, asa ca s-a hotarat sa adopte fara intarziere modificarile fiscale despre care a inceput sa vorbeasca - pe mai multe voci si fara a oferi informatii clare - in luna februarie, dupa plecarea expertilor FMI.
Asa se face ca desi mai sunt numai doua saptamani pana la 1 aprilie, reprezentantii mediului de afaceri nu au fost informati asupra formei finale a proiectului de ordonanta, nici macar firmele de consultanta fiscala.
Contribuabilii stiu doar in mare despre majorarile de impozite care urmeaza si nu au aflat inca nimic sigur in ceea ce priveste eliminarea unor cheltuieli pana acum deductibile sau a unor scutiri de TVA, fara a mai pomeni despre procedurile de aplicare practica a noilor prevederi fiscale.
Daca in privinta altor impozite nu a dat informatii suplimentare, ministrul finantelor a reafirmat ieri decizia guvernului de a nu recurge la majorarea cotei de TVA. "FMI a sugerat ca majorarea TVA ar fi o solutie si am dezbatut mult pe aceasta tema, insa noi consideram ca Romania nu are nevoie de o astfel de masura", a spus Popescu.
El mai afirma ca pana la 31 martie va fi gata si pachetul de legislatie pentru combaterea evaziunii fiscale.
Intre timp, guvernul si-a luat o perioada "de respiro" in relatia cu FMI, dupa cum s-a exprimat ministrul finantelor.
In conditiile in care optimismul guvernului nu s-a potrivit in nici un chip cu pesimismul Fondului, discutiile sunt practic suspendate pana cand va fi disponibila executia bugetara pe cel putin trei luni, care sa arate eventual ca tendintele pozitive ale incasarilor bugetare se confirma.
Proiectul de ordonanta de urgenta pentru modificarea Codului fiscal mai avea ieri nevoie numai de avizul Ministerului Justitiei pentru a fi bun de discutat in sedinta de guvern de joi.
Potrivit textului conceput de consilierii ministrului finantelor, Ionut Popescu, dintre cheltuielile acceptate pana acum drept deductibile la calculul profitului impozabil dispar cele cu primele de asigurari private de sanatate si cele reprezentand taxe si cotizatii catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale.
De asemenea, se intentioneaza abrogarea scutirii de TVA la vanzarea de licente de filme sau programe, drepturi de difuzare, abonamente la agentiile de stiri, destinate activitatii radio-TV. Scutirea de TVA dispare si in cazul importurilor de materiale pentru radio-TV.
Incepand cu 1 aprilie 2005, acciza datorata pentru tigarete va fi egala cu suma dintre acciza specifica si acciza ad-valorem, dar nu mai putin de 17,55 euro/1.000 de tigarete, care reprezinta acciza minima. Cand suma dintre acciza specifica si acciza ad-valorem este mai mica decat acciza minima, se va plati acciza minima. Plata accizei ar urma sa se faca pentru intreg anul 2005 la cursul de la sfarsitul lui 2004, pentru a se acoperi pierderile la buget cauzate de aprecierea leului.
In privinta impozitarii veniturilor din dobanzi, proiectul de ordonanta prevede ca acestea se impun cu o cota de 10%.
Impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului, in cazul dobanzilor capitalizate, respectiv la momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire.
In situatia sumelor primite sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate in baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueaza la momentul platii dobanzii.
Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii/rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul platii dobanzii, pentru venituri din aceasta natura pe baza contractelor civile.
Conform proiectului, in exercitiul fiscal 2005, stabilirea cotei de impozit care se aplica pentru veniturile sub forma de dobanzi, dar si pentru castigul din transferul titlurilor de valoare se determina pe baza de pro-rata temporis luand in calcul o cota de impunere de 1% pentru perioada de pana la 31 martie 2005 si de 10% dupa data de 1 aprilie 2005.
Acordul cu FMI, in asteptare
Acordul cu FMI nu a fost intrerupt, insa necesita o perioada de reevaluare de 1-3 luni, in care Romania sa convinga reprezentantii institutiei ca estimarile privind incasarile bugetare sunt realiste, a declarat ieri ministrul finantelor, Ionut Popescu.
"Ar trebui sa fie un motiv de bucurie pentru toti faptul ca Romania are o pozitie de negociere foarte solida si nu trebuie sa accepte mot ^ mot diverse propuneri, de oriunde ar veni", a spus Popescu.
El nu intentioneaza sa preia pozitia de negociator-sef cu FMI dupa retragerea lui Adriean Videanu, candidat la primaria Capitalei, chiar daca acesta l-a indicat drept succesor probabil. Popescu a tinut sa precizeze ca inlocuitorul ar putea fi "urmasul" lui Videanu in functia de vicepremier.
Ministrul finantelor a mentionat ca, in urmatoarele doua luni, vor deveni mai vizibile efectele introducerii cotei unice de impozitare, care nu a produs "nicidecum acea lipsa de venituri la buget estimata de cei mai pesimisti analisti".
Totodata, oficialul Ministerului Finantelor a mai afirmat ca Guvernul va mentine o politica prudenta, inclusiv printr-un deficit bugetar redus, pentru a sustine efortul dezinflationist. Popescu a subliniat ca Executivul isi asuma tinta de inflatie de 7% pentru acest an.
"Vom merge dupa rectificarea bugetara pe un deficit fiscal de 0,5-0,7% din PIB. Nu exista un termen delimitat pentru perioada de reevaluare, in masura in care si expertii FMI vor considera ca, dupa 3,5-4 luni, tendintele sunt convingatoare. O treime dintr-un an da o viziune despre ceea ce se intampla intr-o economie", a afirmat ministrul.
"Era un fel de testare"
Solicitarile adresate institutiilor bugetare de Ministerul Finantelor pentru a decide asupra numarului de posturi la care pot renunta in anul 2005 a reprezentat "un fel de testare", a declarat ministrul Ionut Popescu.
Potrivit lui Popescu, nu a fost elaborat un act normativ care sa prevada reducerea stricta a personalului bugetar cu 4%, iar conducerile institutiilor publice au primit doar scrisori prin care li se solicita o evaluare a situatiei personalului.
"Nivelul de 4% era orientativ. Daca in unele institutii, conducerile considera ca s-ar putea dispensa de un numar de angajati, foarte bine. La alte institutii, cum sunt cele cu atributii in integrare, am putea avea nevoie de suplimentari", a adaugat ministrul, mentionand ca inca nu a primit raspunsuri de la toate institutiile. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
